Hotărârea definitivă a Curții de Apel București prin care Mircea Diaconu poate candida la euroalegerile din 25 mai, deși a fost declarat incompatibil, deschide drumul pentru ocuparea de funcții de către politicienii cu probleme similare.
Mircea Diaconu poate candida la alegerile pentru Parlamentul European, a decis definitiv, ieri, Curtea de Apel Bucureşti, care a menţinut decizia în acest sens luată de Tribunalul Capitalei.
Curtea de Apel a respins contestaţiile faţă de hotărârea tribunalului înaintate de Agenţia Naţională de Integritate (ANI) şi Ministerul Public.
Citește și: Cum comentează liberalii decizia instanței în cazul lui Mircea Diaconu
Întrebarea care se naște acum este dacă validarea candidaturii ar putea permite și altor politicieni incompatibili să concureze în alegeri, folosind un articol interpretabil din Legea ANI. Cu singura condiție, de pildă, să opteze pentru altă funcție decât cea în care au fost declarați incompatibili. De exemplu, Nicușor Constantinescu sau Constantin Nicolescu, declarați incompatibili ca președinți de consilii județene, ar putea să candideze pentru Parlament.
“România liberă” vă prezintă cum s-a strecurat în lege un articol controversat și cum a fost acesta interpretat în mod diferit de magistrații mai multor instanțe.
Amendamentul Nicolicea
În 26 aprilie 2010, Guvernul condus de Emil Boc trimite Parlamentului un proiect de lege privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, elaborat de Ministerul Justiției, condus de Cătălin Predoiu. Potrivit variantei elaborate de Ministerul Justiției, persoana condamnată pentru incompatibilitate sau conflict de interese “este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică care face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepția celor elective, pe o perioadă de până la un an de la data destitutirii din funcția sau demnitatea publică respectivă”. Cu alte cuvinte, legea introducea o interdicție doar pentru ocuparea funcțiilor numite. În dezbaterile din Comisia juridică a Camerei Deputaților, deputatul UNPR, Eugen Nicolicea propune creșterea duratei de sancționare la trei ani și introducerea unei interdicții și pentru funcțiile alese. Modul în care a fost formulat amendamentul va ridica, însă, probleme. Astfel, potrivit noului articol, “dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului”. Modificarea a fost acceptată de Comisia juridică (la vremea aceea majoritatea era PDL-UDMR-UNPR – n.r.). Ulterior, plenul Camerei Deputaților a acceptat varianta comisiei juridice și la fel a procedat și plenul Senatului în 12 mai 2010.
Argumentele BEC
Ce efecte a avut această lege în cazul particular al lui Mircea Diaconu? În iunie 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis, definitiv și irevocabil, că Mircea Diaconu este incompatibil. ÎCCJ a respins contestația lui Diaconu la adresa raportului Agenției Naționale de Integritate (ANI) care constatase că liberalul fusese simultan senator și director al Teatrului „Nottara“. În acel moment, Diaconu a refuzat să își dea demisia din Senat iar colegii parlamentari nu i-au vacantat mandatul. CSM s-a adresat CCR, care a decis că Diaconu nu mai poate fi senator și acesta și-a dat demisia, în decembrie 2012.
În schimb, lucrurile se dovedesc mai complicate cu candidatura lui Mircea Diaconu ca independent la Parlamentul European. Tentativa sa a provocat decizii bazate pe interpretări diferite ale Legii 176/2010. Astfel, decizia Biroului Electoral Central (BEC) de respingere a candidaturii lui Diaconu a fost fundamentată inclusiv pe o definiție din Dicţionarul explicativ al limbii române. În decizia BEC se precizează că au fost luate în calcul documentele trimise de ANI – raportul privind cazul de incompatibilitate al actorului și decizia definitivă şi irevocabilă a ICCJ din 2012. BEC precizează că în Legea 176/2010 nu este definită sintagma “funcţie eligibilă” de către legiuitor, respectiv la ce funcţii se face referire. “Văzând faptul că, potrivit limbajului comun – în condiţiile în care legiuitorul nu defineşte această sintagmă – prin «funcţie eligibilă» se înţelege «funcţie care poate fi aleasă» – conform Dicţionarului explicativ român – în această categorie intrând şi funcţia de parlamentar european, care (…) este aleasă prin vot universal direct”, se arată în motivarea BEC. În acest fel, BEC a contrazis argumentul lui Mircea Diaconu, potrivit căruia sintagma “aceeași funcție” înseamnă că el nu mai poate fi senator, calitate în care a fost găsit incompatibil, dar poate fi europarlamentar.
Ce a decis Tribunalul
În schimb, Tribunalul București a admis, sâmbătă, contestația lui Mircea Diaconu împotriva deciziei BEC.
Tribunalul arată, în motivarea deciziei privind candidatura lui Mircea Diaconu, că acesta are “vocaţia legală incontestabilă” de a ocupa funcţia de europarlamentar, instanţa explicând că legea privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice nu poate fi asociată legii penale.
Instanţa bucureşteană face referire şi la sintagma “aceeaşi funcţie”, folosită în legea ANI, care ar viza totalitatea funcţiilor în care o persoană poate fi aleasă. În acest context, judecătorul tribunalului arată că “ar însemna să se lovească în chiar substanţa dispoziţiilor constituţionale ce reglementează dreptul de vot, dreptul de a fi ales, dreptul de a fi ales în Parlamentul European, şi care concură cu exercitarea suveranităţii naţionale”.
Interdicţia de a mai exercita, timp de trei ani, o funcţie sau o demnitate publică, cu excepţia celor electorale, este o sancţiune care apare suplimentar, alături de sancţiunea disciplinară a destituirii sau eliberării din funcţie, adaugă instanţa, în motivare. Instanţa TB invocă în motivare şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care a calificat ca fiind “arbitrară” interpretarea extensivă a unei prevederi legale lipsite de claritate în materie electorală.
