Daniel Morar, fost şef al DNA cu rezultate apreciate de institutii europene; Mona Piviniceru, controversat ministru al Justitiei, aparator al unor apropiaţi condamnati la inchisoare şi Valer Dorneanu, fost parlamentar PSD, cu o bogata activitate antedecembrista la varful legislativului totalitar, vor influenta decisiv hotărârile Curţii Constituţionale, unde au fost numiţi judecători începand cu data de 9 iunie 2013.
Miza cea mare este revizuirea Constituţiei, unde rolul CCR este decisiv deoarece se pronunţă şi asupra iniţiativelor revizuirii Constituţiei, iar acum o comisie condusa de preşedintele Senatului si copreşedinte USL, Crin Antonescu, ne pregateşte revizuirea Constituţie.
Multe din prevederile revizuirii, scapate către presă, pun în pericol statul de drept. Una dintre ele este transformarea procurorilor independenţi în simpli subordonaţi ai Guvernului ceea ce va pune în pericol insăşi independenţa Justiţiei, baza statului de drept.
Prin noile numiri se va păstra balanţa independenţei CCR, care să apere statul de drept, sau va fi înclinată balanţa în favoarea USL, aflată la putere? Pentru a încerca să aflăm un posibil răspuns trebuie să analizăm atitudinea celor nouă judecători în anul de criză 2012 din perioada suspendarii preşedintelui ţării.
Trei judecători numiţi în 2004 de PSD şi preşedintele de atunci Ion Iliescu îşi vor încheia mandatul de 9 ani de la Curtea Constituţională a României. În locul acestora au fost numiţi Mona Pivniceru (PNL), din partea Senatului, Valer Dorneanu (PSD) din partea Camerei Deputaţilor şi Daniel Morar din partea Preşedinţiei.
Practic, USL a pierdut un judecător. Reamintim că cei nouă magistraţi sunt numiţi pentru nouă ani, câte trei de Senat, Camera Deputaţilor şi Preşedinţie.
Acum, judecătorii Curţii Constituţionale sunt: Augustin Zegrean – numit de preşedintele Traian Băsescu în 2007; Aspazia Cojocaru – numită în 2004 de Camera Deputaţilor (atunci majoritar PSD); Acsinte Gaspar – numit în 2004 de preşedintele Ion Iliescu; Petre Lăzăroiu – numit în 2010 de preşedintele Traian Băsescu; Mircea Ştefan Minea –numit în 2010 de Camera Deputaţilor (atunci majoritatea era constituită în jurul PDL); Iulia Antonella Moţoc – numită în 2010 de Senat (majoritate coagulată în jurul PDL); Ion Predescu – numit în 2004 de Senat (majoritar PSD); Valentin Zoltán Puskás – numit în 2007 de Senat din partea UDMR (uniune apropiată atunci de PDL, acum de USL); Tudorel Toader, numit în 2007 de Camera Deputaţilor din partea PNL (acum în USL).
Cum s-a schimbat raportul de forţe
O simplă analiză a componenţei Curţii Constituţionale ne arată că în 2012 majoritatea CCR ar fi trebuit să aparţină USL (şase din nouă membri), iar votul de validare a demiterii preşedintelui României ar fi trebuit să fie în defavoarea acestuia. Însă, judecătorii Aspazia Cojocaru (numită de PSD) şi Valentin Zoltan Puskas (UDMR) au votat conform conştiinţei lor şi a probelor, astfel că demiterea preşedintelui ţării a fost blocată. Cu alte cuvinte, raportul a fost de şase contra trei în favoarea preşedintelui Băsescu.
Mandatele Aspaziei Cojocaru (numită de PSD), Acsinte Gaspar (numit de Iliescu) şi Ion Predescu (numit de PSD) expiră la data de 8 iunie, când vor fi înlocuiţi cu Valer Dorneanu (PSD), Daniel Morar (independent, numit de preşedintele ţării) şi Mona Pivniceru (PNL).
Nici în urma numirilor Monei Pivniceru (USL) şi a lui Valer Dorneanu (tot USL) nu se schimbă raportul de forţe, chiar dacă preşedintele ţării se presupune că va câştiga un nou membru „sigur“ prin numirea lui Daniel Morar, fost şef DNA.
Astfel de calcule, desigur, nu sunt bătute în cuie pentru că de multe ori CCR a votat fie în favoarea preşedintelui ţării şi a PDL, fie în favoarea USL, ceea ce ar putea reflecta oarecare independenţă a judecătorilor CCR faţă de partidele care i-au numit. Astfel de atitudini ar fi ideale şi ar reflecta respectarea principiilor unui stat de drept dacă n-ar fi existat suspiciuni de presiuni politice făcute asupra judecătorilor CCR.
Spre exemplu, judecătorii Zoltán Puskás (UDMR) şi Petre Lăzăroiu (chiar dacă a fost numit de Băsescu) au dat verdicte când în favoarea puterii, când în favoarea opoziţiei, uneori în ciuda probaţiunii clare, spun surse din CCR.
Consecvenţi în partizantul politic, indiferent de dovezi (votul dat pentru demiterea preşedintelui, deşi probele reflectau clar contrariul), s-au dovedit a fi judecătorul Toader Tudorel (PNL), Acsinte Gaspar şi Ion Predescu, ( ultimilor doi, ai PSD, le expiră mandatele).
Imparţial şi consecvent principiilor de când a fost ales pare a fi discretul judecător Ştefan Minea.
În fine, Augustin Zăgrean (numit de Traian Băsescu), preşedintele actual al CCR, a fost, nu de puţine ori, contradictoriu în comportament, dacă e să luăm în considerare bâlbâielile din timpul referendumului din 2012.
Dupa schimbările din iunie 2013, marele câştig al Curţii Constituţionale este fără îndoială Daniel Morar, care a dovedit integritate şi echidistanţă prin crearea unei DNA, ce a sancţionat marile fapte de corupţie indiferent de calitatea persoanelor care au săvârşit faptele sau de apartenenţa lor politică.
Lăudat frecvent de instituţiile europene pentru performanţele sale, Daniel Morar va continua probabil să contracareze atitudinile agresive ale controversatei Mona Pivniceru (care a apărat condamnaţi precum Adrian Năstase şi judecătorul Florin Costiniu) sau atitudinile partizane (pro-USL) ale lui Valer Dorneanu, dovedite atât cât a fost preşedintele Camerei Deputaţilor, cât mai ales în perioada în care a asigurat interimatul ca Avocat al Poporului, când trebuia să fie imparţial.
Statul de drept trebuie aparat de revizuirea Constituţiei făcută pentru penali
În schimb, echidistanţa, consecvenţa, puterea de a înfrunta presiuni politice şi ameninţări care îl caracterizează pe Daniel Morar vor conta în şedinţele de judecată ale CCR, ca şi vocea autoritară a Iuliei Motoc, cu o pregătire de prestigiu, recunoscută internaţional.
Dacă Daniel Morar are notorietate mai mare în ţară (dar este respectat şi apreciat şi de instituţii internaţionale), Iulia Motoc este extrem de respectată de instituţii internaţionale precum cele europene sau Organizaţia Naţiunilor Unite. De curând, Iulia Motoc a fost aleasă vicepreşedinte al Comitetului Drepturilor Omului – Geneva pentru o perioadă de doi ani. Comitetul Drepturilor Omului este unul dintre cele mai prestigioase paneluri ale Naţiunilor Unite, iar Iulia Motoc este primul român care deţine o astfel de poziţie.
Noua componenţă a Curţii Constituţionale trebuie să se pronunţe asupra revizuirii Constituţiei, in al cărui draft ajuns la presa este afectată profund puterea judecătorească din care fac parte şi procurorii. Un singur exemplu din draft: procurorii nu mai sunt magistrati, ci simpli functionari ai Guvernului şi vor dispare şi din componenţa Consiliului Superior al Magistraturii.
Visul penalilor din Parlament, indiferent de partidul din care fac parte, este să scape, prin revizuirea Constituţiei, de procurorii independenţi prin statul lor de acum de magistrati. Rolul CCR, cu Daniel Morar, ajutat de Iulia Motoc, de discretul Stefan Minea, de Augustin Zefrean, poate şi de Petre Lăzăroiu şi de Zoltan Puskas va fi de a apăra, din nou, statul de drept în Romania.