Anchetatorii au facut vineri perchezitii la RADET si la alte 39 de locatii din Bucuresti, Ilfov si Giurgiu pentru a ridica probe in legatura cu contractarea unor lucrari de infrastructura, platite de institutie, dar neefectuate. Valoarea prejudiciului ar fi de milioane de euro.
Patru directori, printre care directorul general, Ion Voicu, cel de exploatare şi mentenanţă, Ovidiu Gardus, şi directorul economic, Dan Mavrodin, sunt vizaţi direct deoarece ar fi semnat mai multe contracte frauduloase cu firme care au fost plătite, dar nu ar fi făcut lucrările. În total, însă, ar fi vizate 18 persoane, directori şi şefi de serviciu de la RADET. Mita dată oficialilor regiei de termoficare ar fi constat în bani, excursii de lux în străinătate, bilete de avion şi la meciuri de fotbal din străinătate. Prejudiciile de la RADET ar fi de circa 2.000.000 de euro, iar principalul suspect ar fi Ion Voicu, directorul general, care ar fi direcţionat fraudulos contracte de achiziţii publice. La percheziţiile de la domiciliile directorilor suspectaţi s-ar fi găsit circa 500.000 de euro.
Nimeni nu a fost pus sub invinuire, mandatele de perchezitii fiind obtinute pe inceperea urmaririi penale IN REM, adica pentru savarsirea infractiunii, dar fara precizarea numelor invinuitilor
Potrivit primelor indicii, firmele cărora li se atribuiau contractele în mod fraudulos ar fi: CCEI SRL, SICOR SRL, Erbaşu SA, Loxtor Norvegia, WILLO România SRL, Multigama Tech. Firmele implicate ar fi suspectate de evaziune fiscala, spun surse judiciare.
Ancheta este coordonată de Parchetul Tribunalului Bucureşti, dar instrumentarea dosarului penal a fost făcută cu sprijinul SRI, ceea ce poate însemna că există ca probe interceptări şi filaje. Ciudat este faptul că ancheta este făcută de Parchetul Capitalei şi Poliţia Capitalei, având în vedere că fraudele în domeniul achiziţiilor publice, cum sunt lucrările de infrastructură, atrag competenţa DNA. De asemenea, fiind vorba de milioane de euro, este surprinzător că nu este implicat Inspectoratul General al Poliţiei Române. Percheziţiile sunt efectuate ca urmare a cercetărilor ce se desfăşoară într-un dosar penal în care există indicii privind săvârşirea unor infracţiuni în domeniul achiziţiilor publice, prin care ar fi fost diminuate resursele financiare ale unei instituţii de interes public local.
Surse din Parchetul Tribunalului spun ca actiunea a fost demarata dupa depunerea unei sesizari care trebuia solutionata si ca, in functie de calitatea persoanei implicate si in functie de cuantumul mitei- peste 10.000 de euro-, dosarul va fi declinat catre Directia Nationala Anticoruptie.
Precizam ca potrivit legii inca in vigoare, achizitiile publice frauduloase trebuie cercetate de DNA.
Milioanele de euro date fraudulos, recuperate prin încărcarea facturii la căldură
Pierderile RADET prin aceste contracte pentru lucrări plătite, deşi nu au fost făcute, ar fi fost recuperate prin mărirea preţului la gigacalorie livrată pentru populaţie.
Un scandal asemănător a fost provocat de o anchetă la RADET şi în 2002, când a fost arestat directorul general de atunci, Gheorghe Dabela, un ofiţer SRI, Valentin Carali, şi alte patru persoane. Contractul fraudulos, vizat la vremea respectivă, era încheiat cu o firmă germană, iar mita totală încasată atunci ar fi fost de circa un milion de mărci, din care 10% constituia partea directorului Dabela.
Sustragerea achiziţiilor publice de sub controlul CNSC şi al DNA?
„Scandalul achiziţiilor publice de la RADET, unde cel mai probabil suspiciunile sunt reale, ascunde un program al USL de a sustrage controlul achiziţiilor publice nu atât de sub tutela Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) şi de sub controlul curţilor de apel, cât mai ales din competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de care se tem cel mai mult baronii locali care controlează contractele de achiziţii publice“, spun specialiştii consultaţi de „România liberă“.
De altfel, CNSC va fi desfiinţat, după cum a anunţat ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, iar premierul Ponta a spus că va lua unele dintre atribuţiile DNA.
„Premierul este obligat de baronii locali să-i scape de DNA. Baronii locali îşi fac averile în principal din contracte frauduloase pe achiziţii publice“ susţin, în continuare, sursele RL.
În urmă cu câteva zile, Pivniceru spunea că desfiinţarea CNSC este necesară, fiind mai corect ca atribuţiile instituţiei să fie trecute în domeniul judiciar, unde va fi aplicată o procedură foarte scurtă, specifică achiziţiilor publice.
În plus, sursele noastre se aşteaptă ca „soluţionarea contestaţiilor sa nu mai fi făcută la secţia Contencios de la curţile de apel, ci de tribunale, mai uşor de controlat de baronii locali. Spre exemplu, la Tribunalul Bucureşti doar 10 judecători se vor ocupa de soluţionarea acestor cauze, iar în teritoriu numărul va fi mult mai mic şi mai uşor de controlat şi, de ce nu, mai uşor de CORUPT (vezi cazul judecătoarelor arestate pentru mită de sute de milioane de euro de la Tribunalul Bucureşti –n.n.)“.
Schimbarea procedurilor „poate fi făcută de Guvern, iar Consiliul Superior al Magistraturii, al carui aviz poate fi cel multe consultativ, nu poate decât să ia act de aceste modificări şi să le aplice“, explică specialiştii. „Frica de DNA a baronilor locali, cei care controlează contractele de achiziţii publice, va fi astfel potolită“, mai arată specialiştii consultaţi de „România liberă“.
