Curtea Constitutionala a anuntat presa ca a cerut de la autoritati listele electorale in baza carora s-a votat la 29 iulie 2012, respingand in unanimitate toate contestatiile, inclusiv pe cele care invocau prezenta pe listele permanente a muncitorilor romani din strainatate sau a persoanelor carora le-au expirat actele de identitate. Curtea a cerut din nou aceste liste deoarece autoritatile au trimis succesiv date contradictorii, care se anulau reciproc.
Reamintim ca nu exista text de lege care sa interzica prezenta pe listele permanente , implicit dreptul la vot, a cetatenilor care muncesc in strainatate si a celor care au acte de identitate cu valabilitatea expirata. Cu toate acestea, Guvernul Victor Ponta a cerut reactualizarea listelor electorale printr-un "mini-recesamant" prin stergerea de pe listele electorale permanente a cetăţenilor români care muncesc în străinatate chiar dacă aceştia n-au renunţat la domiciliul permanent din România. De asemenea, a cerut si eliminarea de pe listele electorale permanente a persoanelor cu drept de vot cărora le-au expirat actele de identitate.
În acest context trebuie să amintim că majoritatea cetăţenilor români care muncesc în străinătate şi-au păstrat domiciliul permanent în România, în localităţile unde deţin locuinţe în proprietate ( ei sau părinţii lor). Drept urmare, ei sunt înscrişi pe listele electorale permanente ale acestor localităţi.
Este corectă eliminarea de listele electorale permanente a muncitorilor români care trimit anual miliarde de euro în ţară?
În plus, un alt argument logic de a nu-i elimina de pe listele permanente o reprezinta si faptul ca mulţi dintre cetăţenii români lucrează câteva luni sau câţiva ani într-o ţară, apoi merg în alta ( deci, nu pot fi trecuţi azi pe o listă electorală din Spania, mâine pe alta din Italia, spre exemplu). Se stie insa ca acestia se întorc frecvent de sărbători în localităţile de domiciliu. Şi se mai stie ca acestia trimit, cu o anumită frecvenţă, bani în ţară pentru restul familie, câteva miliarde de euro anual. Nu trebuie eliminati de pe liste nici cei care au şi un document – permis temporar de muncă- emis de ţara în care muncesc, chiar daca si- au neglijat actualizarea valabilităţii actelor româneşti (actul de identitate sau paşaportul). De obicei, ei îşi actualizează actele româneşti în concedii, vara, în luna august.
Mai trebuie spus că mulţi cetăţeni chiar din din ţară neglijează actualizarea actelor de identitate şi o fac cu o zi- două înainte de vot, dacă sunt interesaţi să participe la scrutin.
La alegerile parlamentare, prezidenţiale şi la referendumurile cu caracter naţional ( spre exemplu, pentru modificarea Constituţiei sau pentru demiterea preşedintelui) orice cetăţean român de pe listele electorale poate participa la vot în orice localitate din ţară şi străinătate ( unde există secţii de votare), pe baza buletinului sau cărţii de identitate sau pe baza paşaportului, inclusiv cetăţeanul care munceşte în străinătate.
Prin radierea cetăţenilor care muncesc în străinătate de pe listele electorale permanente şi a celor cu actele de identitate expirate, Guvernul Ponta încalcă sau nu drepturi elementare ale unui stat de drept? La această întrebare au răspuns reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale de notorietate, care derulează proiecte pentru reformarea României, cu finanţare europeană.
Cristina Guseth, preşedintele organizaţiei Freedomhouse România
"Aceste demersuri restrâng drepturile cetăţenilor români. Oricărui cetăţean român care lucrează în străinătate nu i se poate lua dreptul de domiciliu permanent din România şi, implicit, dreptul de a figura pe listele electorale permanente în localitatea de domiciliu permanent. Acest lucru se poate face doar dacă cetăţeanul respectiv face o cerere în acest sens. Cine îi radiză pe cetăţenii români de pe listele electorale permanente, săvârşeşte un abuz sancţionat inclusiv de legea penală. Un alt abuz inimaginabil într-un stat de drept este acela de a-i elimina de pe listele electorale pe cetăţenii cărora le-au expirat actele de identitate lor, iar acest lucru echivalează cu anularea dreptului lor la vot. Într-un stat european, de drept, numai o instanţă de judecată poate anula pe o anumită perioadă dreptul la vot".
Sorin Ioniţă, analist ExpertForum:" Nu există texte de lege pentru aceste abuzuri"
"Nu exită nici un text de lege care să prevadă ştergerea de pe listele electorale permanente a cetăţenilor români cărora le-au expirat actele de identitate. Poate cetăţeanul respectiv n-a vrut să voteze la locale sau la referendum, dar vrea să meargă la vot în toamnă, la alegerile parlamentare şi atunci, cu o zi înainte poate să-şi actualizeze documentele şi să meargă la vot. Nu-i poţi scoate de pe listele electorale pe aceşti cetăţeni fără să comiţi un abuz.
De asemenea, nu există nici un text de lege care să ridice dreptul la domiciliu permanent în România al cetăţenilor care muncesc în străinatate şi astfel să ai pretextul să-i radiezi de pe listele electorale permanente.
Victor Ponta nu poate da ordin autorităţilor locale să-i elimine de pe listele electorale permanente pe cetăţenii care lucrează în străinătate sau cărora le-au expirat actele de identitate pentru că autorităţile locale sunt autonome, potrivit Constituţiei. El poate cel mult să le pună în vedere aplicarea unui anumit text de lege, dar nu poate nici asta să facă pentru că nu există un asemenea text care să ridice dreptul de domiciliu permanent sau dreptul de vot pentru că ţi-au expirat actele".
Ionita: " Cea mai absurdă şi abuzivă ideea USL : să fie trecuţi pe listele electorale doar cetăţenii care îşi plătesc asigurările de sănătate la stat"
Sorin Ioniţă precizeaza ca "cea mai absurdă ideea emanată de la unii lideri USL era să se ia în considerare doar cetăţenii care îşi plătesc asigurările de sănătate şi doar ei să fie trecuţi pe listele electorale permanente. Cu alte cuvinte, USL voia să ridice dreptul de vot pentru cel mai sărac segment de populaţie, care n-au nici un venit, care nu sunt înscrişi la Casa de Sănătate, la medici de familie. Sper că au renunţat la această idee".
Analistul ExpertForum atrage atentia si asupra faptului ca "reactualizarea listelor electorale permanente acum, în stil heirupist, NU are nici o legătură cu referendumul de pe data de 29 de iulie, pentru că aceste liste actualizate, acum, în forţă şi alandala, sunt valabile pentru următoarele alegeri; ele nu pot fi valabile retroactiv, dacă se respectă legea.
Curtea Constituţională trebuie să vadă care este legea valabilă la data de 29 iulie, care erau listele valabile la data de 29 iulie şi apoi să decidă în consecinţă"
Curtea Constitutionala confirma sustinerile lui Sorin Ionita!
Intr-un comunicat de presa, Curtea Constitutionala a atentionat opinia publica cu privire la faptul ca a solicitat autoritatilor ramane listele electorale in baza carora s-a organizat referendumul din 29 iulie 2012, atragand atentia ca a respins toate contestatiile. Curtea a cerut listele deoarece institutiile statului, respectiv Ministerul Administratiei si Internelor prin structurile sale, a transmis in cursul aceleiasi zile documente care se anulau reciproc. Iata comunicatul!
În ziua de 2 august 2012, Plenul Curţii Constituţionale, învestit în temeiul art.146 lit.i) din Constituţia României şi al art.46 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-a întrunit pentru a soluţiona, în exercitarea atribuţiilor privitoare la organizarea şi desfăşurarea referendumului şi la confirmarea rezultatelor acestuia, următoarele:
I. Verificarea respectării procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, şi pentru confirmarea rezultatelor referendumului.
II. Sesizările cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, formulate de Liga Internaţională a Românilor, cu sediul în Bucureşti, de Partidul Social Democrat şi Partidul Naţional Liberal, de Preşedintele Camerei Deputaţilor şi Preşedintele interimar al Senatului, de Gheorghe Hogea şi de Organizaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului, cu sediul în Bucureşti.
I. În ceea ce priveşte prima cauză, în urma deliberărilor, Curtea Constituţională a decis amânarea pronunţării unei hotărâri cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, şi pentru confirmarea rezultatelor referendumului, pentru data de 12 septembrie 2012.
Având în vedere datele contradictorii care au fost transmise Curţii Constituţionale în legătură cu numărul persoanelor aflate pe listele electorale permanente de către autorităţile publice implicate, Curtea Constituţională a solicitat Guvernului României ca, pâna la data de 31 august 2012, să transmită listele electorale permanente actualizate în baza cărora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie 2012. (Adresele prin care Institutul Naţional de Statistică, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Autoritatea Electorală Permanentă au transmis datele solicitate de Curtea Constituţională sunt anexate prezentului comunicat de presă)
II. Cu privire la celelalte sesizări, în urma deliberărilor, Curtea a respins, cu unanimitate de voturi, ca neîntemeiate, contestaţiile referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, contestaţii formulate de Liga Internaţională a Românilor, cu sediul în Bucureşti, de Partidul Social Democrat şi Partidul Naţional Liberal, de Preşedintele Camerei Deputaţilor şi Preşedintele interimar al Senatului, de Gheorghe Hogea şi de Organizaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului cu sediul în Bucureşti.
Hotărârea este definitivă şi general obligatorie.
Argumentaţia reţinută în motivarea soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale va fi prezentată în cuprinsul hotărârii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Septimiu Părvu, reprezentant al Asociaţiei Prodemocraţia : "Este un abuz"
"Este într-un fel injust de a li se elimina din oficiu dreptul de a fi pe lista electorală permanentă celor care muncesc în străinătate, atâta timp cât au domiciliul permanent în România. Ei au dreptul de a fi pe liste. Atâta timp cât nu şi-au pierdut dreptul de vot prin hotărâre judecătorească, nimeni nu-i poate radia de pe listele permanente din localităţile unde îşi au domiciliul permanent, iar cine o face comite un abuz. De asemenea, este un abuz radierea de pe listele permanente a cetăţenilor cărora le-a expirat termenul de valabilitate a actele de identitate deoarece NU le-a dispărut dreptul la vot".
Simona Constantinescu, reprezentant al Fundaţiei pentru Dezvoltarea Societăţii Civile: "Prin radiere, se instituie o nouă formă de sancţiune, ceea ce este un abuz grosolan"
" Dreptul la vot aparţine oricărui cetăţean român, inclusiv celor care muncesc în străinătate, iar pe cei care şi-au păstrat domiciliul permanent în România nimeni nu-i poate şterge de pe listele electorale permanente, pentru că nimeni nu poate elimina dreptul de a-mi alege domiciliul permanent. De asemenea, nimeni nu poate fi şters de pe aceste liste, indiferent de valabilitatea unui înscris, pentru că el, prin expirarea acelui act, nu-şi poate pierde dreptul la vot . Prin radierea acestor persoane de pe listele permanente se instituie o nouă formă de sancţiune"
Victor Alistar, directorul executiv al Transparency România, are opinie separată; "Este corect!"
Victor Alistar, directorul executiv al asociaţiei Transparency România, care, după un scandal de presă, din motive de incompatibilitate a pierdut un portofoliu ministerial oferit de Victor Ponta, nu a vrut să răspundă, iniţial, întrebărilor RL. După insistenţele noastre, în care am invocat inclusiv faptul că ar trebui să se implice în astfel de problematici aflate în dezbatere publica deoarece organizaţia pe care o reprezintă a beneficiat/ beneficiază de milioane de euro din banii publici (ai comunităţii europene pentru diverse proiecte), domnul Alistar a acceptat să răspundă.
Domnia sa ne-a declarat: " Este corect să fie scoşi de pe listele electorale permanente cei cărora le-au expirat documentele de identitate deoarece manifestă dezinteres faţă de ordinea de drept, după cum este foarte corect să fie eliminaţi de pe listele electorale permanente şi cetăţenii români care muncesc în străinătate, potrivit articolul 26 din Legea 35. Ei însă pot vota pe listele suplimentare. Un cetăţean poate să-şi stabilească un domiciliu permanent unde vrea el, cu condiţia să locuiască acolo. Trebuie văzut care este textul de lege care inpune această condiţie". Precizăm că în textul de lege invocat de Alistar nu se stipulewază interdicţii pentru cetăţenii care au domiciliul permanent în România, dar muncesc în străinătate, ci pentru cei care fac dovada că au domiciliul permanent sau reşedinţa în străinătate.
Textul de lege (legea 35/2008, invocat de Alistar) care reglementează modul în care se întocmesc listele electorale
Legea 35, SECŢIUNEA a 2-a
Listele electorale
Art. 25. – Listele electorale cuprind cetăţenii cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral. Ele sunt permanente sau suplimentare.
Art. 26. – (1) Listele electorale permanente pentru subdiviziunile administrativ-teritoriale de pe teritoriul naţional se întocmesc de către primarul comunei, oraşului sau municipiului ori al sectorului municipiului Bucureşti, după caz, pe baza datelor şi informaţiilor cuprinse în Registrul electoral şi comunicate primarului de către biroul teritorial al Autorităţii Electorale Permanente care funcţionează la nivelul judeţului pe teritoriul căruia se află localitatea. Listele electorale permanente ce cuprind cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate se întocmesc de către Autoritatea Electorală Permanentă şi vor sta la baza delimitării secţiilor de votare ce vor fi organizate în străinătate.
(2) Listele electorale permanente se întocmesc pe localităţi şi cuprind pe toţi cetăţenii cu drept de vot care domiciliază în localitatea pentru care ele au fost întocmite.
(3) Listele electorale permanente se întocmesc la comune, pe sate şi, după caz, străzi, iar la oraşe, municipii şi subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiilor, pe străzi şi, după caz, blocuri.
(4) Listele electorale permanente vor cuprinde, în ordinea numărului imobilelor în care locuiesc alegătorii, numele şi prenumele, domiciliul acestora, codul numeric personal, seria şi numărul actului de identitate, seria şi numărul cărţii de alegător, numărul circumscripţiei electorale pentru fiecare tip de scrutin, sau, după caz, al colegiului uninominal şi numărul secţiei de votare.
(5) Listele electorale permanente se întocmesc în 3 exemplare oficiale, se semnează de primar şi de secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi se păstrează în 3 registre speciale cu file detaşabile, din care unul de secretarul unităţii administrativ-teritoriale, unul de judecătoria în a cărei rază teritorială se află localitatea pentru care au fost întocmite şi unul de Autoritatea Electorală Permanentă.
(6) Listele electorale se întocmesc şi se fac publice până cel târziu cu 45 de zile înaintea zilei alegerilor.
(7) Alegătorii au dreptul să verifice înscrierea în listele electorale. Întâmpinările împotriva omisiunilor, a înscrierilor greşite şi a oricăror erori din liste se fac la primarul localităţii sau la reprezentanţa diplomatică, aceasta fiind obligată să se pronunţe, prin dispoziţie, în cel mult 3 zile de la înregistrare.
(8) Contestaţiile împotriva dispoziţiilor date se depun în termen de 5 zile de la comunicare şi se soluţionează, în cel mult 3 zile de la înregistrare, de către judecătoria în a cărei rază teritorială domiciliază alegătorul. Pentru circumscripţia electorală pentru românii cu domiciliul în afara ţării contestaţiile se depun la Tribunalul Bucureşti.
(9) Primarul sau membrul desemnat al reprezentanţelor diplomatice este obligat să comunice judecătoriei şi Autorităţii Electorale Permanente orice modificare în listele electorale.
(10) Două copii ale exemplarului oficial al listei electorale permanente păstrat de secretarul unităţii administrativ-teritoriale sau la sediul misiunii diplomatice, conform art. 20 lit. a), vor fi înaintate birourilor electorale ale secţiilor de votare, prin grija primarului sau a unei persoane desemnate de şeful misiunii diplomatice, în termen de 24 de ore de la constituirea acestora.
(11) Modificările intervenite după trimiterea copiilor de pe listele electorale permanente se comunică judecătoriei şi biroului electoral al secţiei de votare în termen de 24 de ore.
Art. 27. – (1) Listele electorale suplimentare se întocmesc în cazurile prevăzute de prezentul titlu şi vor cuprinde elementele prevăzute la art. 26 alin. (4). Listele se semnează de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare unde au fost întocmite.
(2) În lista electorală suplimentară vor fi trecute, de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, persoanele care se prezintă la vot şi fac dovada că domiciliază pe raza secţiei de votare respective, însă au fost omise din listă. Persoanele respective pot vota numai în baza actului de identitate şi a cărţii de alegător.
(3) Întâmpinările formulate cu privire la listele suplimentare se soluţionează de către biroul electoral al secţiei de votare, prin hotărâre.
Termenii folosiţi în Legea 35/2008, prezentaţi în articolul 2, aliniatele fiind numerotate în ordine alfabetică
19. domiciliu – adresa la care persoana fizică declară că are locuinţa principală şi care este înscrisă în actul de identitate;
20. reşedinţă – adresa la care persoana fizică declară că are locuinţa secundară, alta decât cea de domiciliu şi care este menţionată în actul de identitate;
21. listă electorală – listă ce cuprinde toţi alegătorii care îşi exercită dreptul de vot în cadrul unei secţii de votare;
31.registrul electoral – o bază de date centralizată în care sunt înscrişi toţi cetăţenii români, inclusiv cei cu domiciliul în străinătate, care au împlinit vârsta de 18 ani, cu drept de vot. Înregistrarea cetăţenilor cu domiciliul în străinătate se va face pe baza evidenţei existente la Direcţia generală de paşapoarte din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, utilizate la eliberarea paşapoartelor de tip CRDS;
32. act de identitate – cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul tip CRDS, iar în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar;
Articolul 3, aliniatele:
(3) Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate beneficiază de aceleaşi drepturi privind participarea la alegeri ca orice cetăţean român, conform dispoziţiilor prezentului titlu.
(4) Cetăţenii români au dreptul de vot de la vârsta de 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv.
(5) Nu au dreptul de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă.
Articolul 4, aliniatul:
(4) Participarea cetăţenilor la alegeri se face pe baza liberului consimţământ al acestora. Nimeni nu are dreptul de a exercita presiuni asupra unui alegător pentru a-l determina pe acesta sa participe sau să nu participe la alegeri.
