Comisia Europeană are reţineri privind deciziile emise de instanţele judecătoreşti din România privind proiectele cu bani europeni, a declarat Cătălin Vătafu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Europene (MAEur), la sfârşitul săptămânii, la un seminar desfăşurat la Sinaia.
Comisia Europeană vrea ca Autorităţile de Management din România să nu se mai bazeze pe deciziile instanţelor judecătoreşti şi să aibă dreptul de a lua deciziile finale privind proiecte finanţate din bani europeni.
„Există în prezent o dezbatere între autorităţile române şi Comisia Europeană în ce măsură Autorităţile de Management ar trebui să se bazeze pe deciziile instanţelor judecătoreşti. CE vrea ca Autoritatea de Management să fie ultima verigă a acestui lanţ de decizii. Astfel, dacă Autoritatea de Management consideră, în pofida unui verdict dat de o instanţă judecătorească din România că unele cheltuieli dintr-un proiect au fost făcute cu nerespectarea legislaţiei naţionale sau comunitare, să aibă dreptul să nu plătească acei bani din fonduri structurale”, a explicat Cătălin Vătafu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Europene (MAEur).
Probleme la achiziţiile publice
În acest mod, Comisia Europeană îi rezervă dreptul de a refuza să deconteze banii pe proiectele care se atribuie în virtutea unor decizii judecătoreşti, dacă consideră că există nereguli. Astfel, statul român va trebui să suporte din bugetul naţional aceste cheltuieli.
„Decizia instanţelor româneşti se va aplica fără îndoială pentru că este suverană pe plan naţional, dar va avea ca sursă de finanţare bugetul de stat. În condiţiile în care Romania şi Bulgaria sunt sigurele ţări din Uniunea Europeană care se află sub supravegherea MCV, ţara noastră nu îşi permite să conteste deciziile CE”, a spus Vătafu.
Secretar de stat Cătălin Vătafu a făcut aceste declaraţii în contextul în care săptămâna trecută, preşedintele Traian Băsescu a primit de la Bruxelles o scrisoare prin care autorităţile române erau informate că ar putea pierde fondurile europene pentru construcţia unui tronson de autostradă. Licitaţia pentru un lot din autostrada Timişoara-Lugoj a fost câştigată de un consorţiu italian, cu o ofertă de 445,64 milioane lei, dar contestată de o asociere condusă de Tehnologica Radion. Instanţa a decis, în acest caz, anularea raportului de atribuire şi reevaluarea ofertelor.
Un alt proiect finanţat din fonduri europene cu probleme este cel de reabilitare a drumului judeţean din judeţul Teleorman. În urma unei misiuni de verificare, auditorii CE au avertizat autorităţile române că au descoperit mai multe nereguli privind achiziţiile publice în acest proiect. Consiliul judeţean din Teleorman are însă o decizie judecătorească dată de Curtea de Apel Bucureşti care atestă că licitaţia s-a desfăşurat în mod corect.
În primăvara acestui an, patru proiecte dintr-un eşantion au fost găsite de reprezentanţii CE cu probleme: două în Teleorman, unul în Ilfov şi unul în Buzău. Observaţiile venite din partea CE vizau cu precădere acele programe care implică un număr consistent de contracte de achiziţii publice.
Suspiciuni în valoare de 250 de milioane de lei
Pe fondul neregulilor descoperite de auditorii Comisiei Europene în proiectele finanţate din instrumente structurale, autorităţile române au luat decizia cu caracter preventiv de a înceta să mai transmită către Bruxelles cereri de rambursare până la momentul soluţionării acestor vulnerabilităţi din sistem. De aceea, rata de absorbţie a fondurilor europene nu s-a modificat în ultimele luni.
Secretarul de stat Cătălin Vătafu a declarat că autorităţile române au efectuat reverificări la proiectele cu probleme care au beneficiat de bani europeni şi nu împărtăşesc în totalitate suspiciunile Comisiei Europene.
„În urma verificărilor făcute la nivel naţional, sunt suspiciuni legate de câteva proiecte, valoarea acestora fiind de aproximativ 250 de milioane de lei, iar până în prezent s-au aplicat corecţii de 19 milioane de lei„, a spus Vătafu.
Principalele suspiciuni constatate se referă la utilizarea criteriilor discriminatorii în licitaţii, utilizarea nejustificată a procedurilor de licitaţie accelerată, termene nejustificat de strânse, la care se adaugă cazuri în care lucrările suplimentare erau prezentate ca similare.
„Corecţiile aplicate pentru anumite proiecte nu conduc la pierderea fondurilor, banii vor fi redirecţionaţi către alte programe„, a mai spus Cătălin Vătafu, adăugând că este posibil ca aceste corecţii să continue. De altfel, ministerul Turismului şi Dezvoltării Regionale care coordonează fondurile pe Programul Operaţional Regional vor fi aplicate corecţii de 80 de milioane de euro.
România aşteaptă să primească 500 milioane de euro până la sfârşitul anului
În prezent, una dintre priorităţile Ministerului Afacerilor Europene este reluarea cererilor de rambursare către CE. România a pregătit cereri de rambursare în valoare de aproximativ 500 milioane de euro din partea CE şi aşteaptă deblocarea situaţiei până la sfârşitul anului.
„Autorităţile române şi-au respectat angajamentul faţă de Comisia Europeană şi au transmis la 31 octombrie către Bruxelles un întreg pachet documentar care reflectă maniera în care autorităţile române au înţeles să consolideze sistemul de achiziţii publice în vederea eliminării tuturor ineficienţelor identificate anterior de auditorii CE. Aşteptăm pe parcursul acestei luni ca CE să analizeze documentele pe care România le-a transmis şi sperăm că vom relua transmiterea cererilor de rambursare către Bruxelles din decembrie”, a declarat oficialul MAEur.
În perioada iunie-octombrie, România a plătit 600 de milioane de euro din bugetul de stat pentru susţinerea plăţilor interne către beneficiarii proiectelor europene.
O analiză realizată de Ministerul Afacerilor Europene, arată că până în prezent au fost depuse 30.900 de proiecte în valoare de 55,22 miliarde euro, din care contribuţia UE de 34,96 miliarde euro. Dintre acestea, doar 9. 309 de proiecte au fost acceptate, iar valoare lor este de 21,37 miliarde euro, din care contribuţia UE de 13,50 miliarde euro. În stadiul de contractare sunt 7.086 de proiecte, iar valoare de 15,17 miliarde euro, din care contribuţia UE este de 12,02 miliarde euro.
