Două puternice grupări îşi împart de mai mulţi ani afacerile înfloritoare din Portul Constanţa. Sunt cunoscuţi la nivel local drept „Baronii Portului”, pentru afacerile din principala poartă de intrare a mărfurilor din ţară.
Cele două grupări de afaceri din Cons-tanţa sunt formate din foşti şefi ai portului şi foşti sau actuali vameşi. În jurul lor s-au construit zeci de afaceri în care fie apar ei direct, fie rudele ori prietenii lor.
Pe terenurile concesionate de la stat şi-au înălţat clădiri administrative, hale de producţie şi au instalat sute de containere metalice. Cu banii câştigaţi în port au intrat în afaceri imobiliare, în construcţii, turism, afaceri de transport, dar şi plantaţii cu viţă-de-vie. Cele două grupări nu-şi dispută teritoriul, ci încearcă să-l vămuiască împreună. Liderii lor s-au întâlnit până de curând la vârful celei mai importante societăţi de stat din zonă: Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa.
Trei dintre foştii directori generali ai Companiei Naţionale controlate de statul român sunt buni prieteni şi parteneri în afaceri. Doi dintre ei au ajuns parlamentari, după ce au condus porturile maritime: Laurenţiu Mironescu şi Mircea Banias.
Când n-au mai putut să conducă ei direct Compania Naţională, l-au pus şef pe administratorul firmelor lor, Ioan Bălan. Sub mandatul lui Bălan, şef direct al Portului Constanţa a fost Eugen Bogatu, liderul grupului de afaceri din vamă. Bălan şi Bogatu au fost demişi la începutul acestui an, în urma scandalului „Baaklini-CSM Reşiţa”, în care, iniţial, figura şi numele senatorului Banias. O afacere dubioasă care trecea tot prin Portul Constanţa, dar prin care bugetul public risca să piardă zeci de milioane de euro.
Vameşii
Eugen Bogatu, trimis în judecată în dosarul Baaklini, este considerat liderul grupului de afaceri format din foştii vameşi care acum fac afaceri prospere în port, prin firme de comisionariat vamal, firme de manipulări sau de transport marfă. Din grup mai fac parte: Marius Făinerea, Aurelian Pilcă, Dan Florin Prisăcariu şi Iulian Teşeleanu, foşti ori actuali angajaţi importanţi ai Direcţiei Regionale pentru Operaţiuni Vamale Constanţa. Numele lor figurează în documentele procurorilor, fiind suspectaţi că protejează mai multe firme importatoare de produse alimentare, textile sau materiale, ori produse electronice, firme controlate în marea lor majoritate fie de cetăţeni arabi, fie de cetăţeni de naţionalitate chineză.
Recentele controale ale Gărzii Financiare şi Poliţiei, din luna martie, au ţintit atât contrabanda cu petrol, cât şi afacerile din Portul Constanţa, în special cele de import-export mărfuri, suspectate de evaziune fiscală. Grupul vameşilor – Eugen Bogatu, Marius Făinerea, Dan Prisăcaru, Iulian Teşeleanu (mai ales, prin intermediul tatălui său Dumitru Teşeleanu), Aurelian Pilcă – numără peste douăzeci de companii, multe cu activităţi directe în Portul Constanţa. În aceste afaceri, ei sunt asociaţi cu importanţi oameni de afaceri locali, precum Iulian Nedu, Lucian Orban sau Ion Dumitru. Cele mai importante afaceri sunt cele din port, firmele de comisionariat vamal sau manipulări mărfuri: Sea Container Services, Container Clearance Services, F& J Constainer Services şi Air & Sea Container Shipping.
În incinta Portului Constanţa Sud Agigea, firma Sea Container Services deţine dreptul de folosinţă pe 1,5 hectare de teren. Pe jumătate din această suprafaţă compania a construit o clădire administrativă şi o hală de producţie. Tot în incinta portului o altă firmă din grup deţine două clădiri cu două etaje şi peste 100 de containere metalice.
Romterminal
Grupul de afaceri din jurul lui Eugen Bogatu şi cel coordonat de Mircea Banias s-au asociat, la mijlocul anului 2005, în compania Romterminal, cu sediul declarat în incinta Portului Constanţa. Obiectul de activitate al companiei – manipulări mărfuri.
În momentul înfiinţării companiei, Mircea Banias fusese numit, de câteva luni, preşedinte-general al Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Maritime”.
Firma lui Banias se retrage din afacerea Romterminal în 2007, an în care este schimbat şi de la conducerea companiei naţionale. Afacerea îşi schimbă numele în NITV Trading, iar ulterior, în Aries Interlink, fiind preluată de afaceristul Iulian Nedu, unul dintre partenerii tradiţionali ai grupării vameşilor.
Mircea Banias îşi continuă totuşi activitatea în Compania Naţională Administraţia Porturilor, însă din poziţia de consilier, până în decembrie 2008, când este ales senator din partea PDL.
continuare în pagina 2
Un port neîncăpător
După schimbarea guvernului liberal, noul preşedinte-director general este ales Ioan Bălan, nimeni altul decât administratorul şi partenerul de afaceri al lui Mircea Banias Laurenţiu Mironescu (la rândul lui fost şef al Administraţiei Porturilor Maritime, între 1999 şi 2001), în afacerea „Euro Shipping Services”.
Bălan este schimbat şi el la începutul acestui an, chiar dacă numele său nu apare în mod direct în dosarul Baaklini. În schimb Emil Banias, fratele senatorului PDL, rămâne unul dintre directorii importanţi ai companiei naţionale.
Soţia unui alt membru important al grupului, fostul deputat PDL Laurenţiu Mironescu, a fost inspector vamal până în 2009, în cadrul Vămii Constanţa Sud- Agigea, al cărei şef era chiar Iulian Teşeleanu, partenerul de afaceri al lui Eugen Bogatu.
Cum compania Administraţia Porturilor Maritime are participaţii semnificative la alte societăţi de stat sau private, aceasta trebuia să-şi numească reprezentanţi în consiliile de administraţie. Printre cei nominalizaţi au fost şi Eugen Bogatu, dar şi Emil Banias, la Sere Port sau Compania Naţională de Investiţii. În sens invers, în Consiliul de Administraţie al Administraţiei Porturilor Maritime a fost numită soţia lui Răzvan Murgeanu, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, minister în subordinea căruia se află Compania Naţională de Investiţii.
Clienţi şi datorii
Firmele din grupul vameşilor au trebuit să-şi reînnoiască recent mai multe credite şi linii de creditare în valoare de câteva milioane de lei noi. Pentru acestea, firmele de comisionariat vamal au pus gaj pe contractele cu clienţii.
Cu alte cuvinte, au cedat băncilor dreptul de creanţă izvorât din aceste contracte. Firmele din grup îşi facturează reciproc produse sau servicii, iar unele dintre aceste drepturi băneşti au fost cedate băncilor. Lista clienţilor firmelor cu contracte cedate la bănci este destul de lungă şi de interesantă. Printre numele care apar pe această listă figurează Bechtel Internacional INC., sucursala Cluj Napoca, compania care construieşte autostrada Transilvania, Saint Gobain Glass România sau Sanex Cluj, dar şi firme de import şi distribuţie produse alimentare, legume, textile sau electronice, exact cele care acum ar face obiectul investigaţiei procurorilor. Cifra de afaceri a celor patru firme implicate direct în comisionariat vamal sau manipulări marfă în incinta portului a fost, în 2009, de aproape 50 milioane de lei.
Mecanisme
Garda Financiară suspectează de mai mult timp că firmele de comisionariat vamal practică o masivă evaziune fiscală în zona Portului Constanţa, folosind mai multe metode. Una dintre ele ar fi înregistrarea unor valori mult mai mici ale cantităţilor vămuite. Declaraţiile vamale sunt în aşa fel întocmite ca să favorizeze firmele controlate. Altă metodă frecvent utilizată este aceea a încadrării mărfurilor importate în altă categorie decât cea reală, pentru a beneficia de o fiscalitate mai blândă.
În alte cazuri, firme fantomă sau companii înregistrate în zone offshore sunt interpuse între importatorii şi destinatarul final, ca să se piardă urma destinaţiei reale a mărfurilor ori să se înregistreze tranzacţii fictive pentru rambursări ilegale de TVA.
O bună parte din aceste mărfuri – legume, fructe, produse alimentare – sunt apoi achiziţionate de populaţie chiar din marile centre comerciale.
