Curtea de Apel trebuie să decidă dacă îi confiscă fostului director al CFR Călători Alexandru Noapteş 1,5 milioane de euro pe care acesta nu le poate justifica. După modelul proceselor anterioare, şi acest caz ar putea trena ani de zile în instanţă, iar sumele vor ajunge cu întârziere sau deloc la bugetul de stat.
Comisia de cercetare a averilor de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a decis sesizarea instanţei în cazul fostului director general al CFR Călători Alexandru Noapteş pentru confiscarea a 6,3 milioane lei (1,5 milioane de euro), bani pe care acesta nu-i poate justifica.
Agenţia Naţională de Integritate, care a sesizat comisia, ceruse iniţial confiscarea unei sume mult mai mari – 9,8 milioane de lei -, care reprezintă diferenţa dintre veniturile declarate între 2005 şi 2007 şi averea reală. Noapteş a fost director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al CFR Călători în perioada martie 2005 – ianuarie 2009.
Noapteş se alătură astfel mai multor foşti sau actuali demnitari pentru care ANI a cerut confiscarea averii nejustificate. La Comisiile de cercetare a averilor sau la Curţile de Apel se află 17 cazuri sesizate de ANI, unele datând încă de acum câţiva ani. De altfel, prima sentinţă definitivă de confiscare a averii într-un caz preluat de Agenţia de Integritate a fost dată la aproape opt ani de la începerea procesului, în cazul lui Dan Vele, fost administrator al SC RIAL SRL Braşov. Instanţa a decis că acesta nu poate justifica 130.000 de euro şi a decis confiscarea sumei. Un alt proces care trenează de ani de zile este cel al fostului ministru al Industriei, Dan Ioan Popescu. În cazul acestuia, instanţa a decis confiscarea sumei de un milion de euro, dar Popescu a atacat sentinţa la Înalta Curte.
Puţine confiscări în penal
Pe lângă cazurile de confiscare a averii nejustificate, justiţia poate confisca şi bunurile obţinute prin comiterea unor fapte penale, în cazul unor sentinţe definitive de condamnare la închisoare. Nici aici nu s-au înregistrat însă mari progrese. Conform legislaţiei actuale, se poate confisca doar acea parte a averii legate de faptele penale pentru care există condamnare. În 2010 au fost pronunţate ordine de confiscare definitivă pentru bunuri în valoare totală de 1,8 milioane de euro. Suma este considerată „foarte mică” de către Comisia Europeană, „având în vedere răspândirea cazurilor de corupţie la nivel înalt”, se arată în raportul pe Justiţie din această vară.
La buget ajung puţini bani
Mai mult, din totalul de 1,8 milioane de euro, banii recuperaţi efectiv reprezintă o parte foarte mică – doar 0,2 milioane de euro. După ce instanţa dă o decizie definitivă, valorificarea bunurilor confiscate revine ANAF, care transferă apoi banii la bugetul de stat. Deşi pare simplu pe hârtie, lucrurile sunt mai greu de pus în practică, mai ales în cazul confiscării adminstrative. De exemplu, Dan Vele a declarat că va ataca sentinţa definitivă la CEDO şi că nu are bani pentru a acoperi suma imputată. În acest caz, Fiscul va trebui să-i pună lui Vele poprire pe veniturile viitoare. Banii vor fi însă recuperaţi cu ţârâita, dat fiind că nu se poate reţine mai mult de o treime din salariul sau pensia persoanei implicate.
Lacune în sistem
O evaluare făcută de reprezentanţi ai Departamentului de Stat al SUA a scos în evidenţă o serie de motive pentru care procedura confiscării nu funcţionează întotdeauna: nu există o autoritate centrală cu rol de custode al bunurilor confiscate şi nici un sistem de urmărire a acestora. În plus, nu există o schemă de alocare a veniturilor provenite din bunurile confiscate. 
Confiscarea extinsă, avizată
Comisia juridică din Senat a adoptat ieri proiectul de lege pentru confiscarea extinsă a averilor, propus de Ministerul Justiţiei. Actul normativ permite confiscarea mai multor bunuri decât cele strict le-gate de faptele penale pentru care a fost condamnată o persoană. În plus, pot fi confiscate şi bunurile înstrăinate unor rude de către persoana condamnată.
