-0.2 C
București
luni, 18 noiembrie 2024
AcasăSpecial30 de magistraţi? Cât de influentă era reţeaua şpăgii de la Tribunalul...

30 de magistraţi? Cât de influentă era reţeaua şpăgii de la Tribunalul Bucureşti

In dosarul judecătoarelor Antonella Costache şi Viorica Dinu, de la Tribunalul Bucureşti, trimise în judecată în arest preventiv pentru corupţie, apar numele a circa 30 de judecători la care, între anii 2011-2013 ar fi intervenit, contra cost, intermediarii de eliberări din arestul preventiv sau de obţinere a unor pedepse mici şi chiar de achitări.

Din reţea făceau parte, pe lângă cele două judecătoare, mai mulţi avocaţi şi alţi judecători, împotriva cărora încă nu s-au pus în mişcare acţiuni penale, dar au fost făcute disjungeri pentru continuarea cercetărilor din dosarul principal trimis în judecată.

Surse judiciare spun că în vizorul procurorilor DNA ar fi circa 30 de magistraţi, însă de la suspiciune la obţinere de probe concrete e mare distanţă, iar inculparea şi trimiterea în judecată se pot face numai dacă se obţin probe solide.

Între numele vehiculate în interceptări ca potenţial-implicaţi în reţea ar fi avocaţii Petre Buneci, Doina Lupu, Luiza Dragne, judecătoarele Dumitriţa Piciarcă, Viorica Cîrstoiu, Elena Ursulescu, Geanina Teodorovici-Terceanu, Ana-otilia Bomboş, Ioana Şipoteanu, alţi magistraţi şi grefieri. Spaima reţelei era judecătorul Mitu Stegaru, care nu putea fi mituit si de care trebuiau să scape prin fraudarea sistemului de distribuire aleatorie a dosarelor ECRIS.

În convorbirile ambientale dintre intermediarii traficului de influenţă, care făceau rost de clientelă pentru judecătoarele corupte, apare la un moment dat şi numele procurorului Florentina Gavadia, care ar fi trebuit să favorizeze un infractor în calitate de procuror de şedinţă într-un dosar din 2013, numai că Florentina Gavadia nu putea intra în acea şedinţă de judecată deoarece este membru al Consiliului Superior al Magistraturii încă din 2011, iar membrii CSM aleşi nu mai fac munca de magistrat la instanţe.

De aici rezultă că de multe ori intermediarii traficului de influenţă, între care şi avocaţi, de multe ori se lăudau cu nume de magistraţi pe care îi cunosc şi la care pot interveni pentru a face rost de clientelă. De altfel, dintre judecătorii care apar în interceptări, din lipsă de probe, déjà s-a dat neînceperea urmăririi penale pentru judecătorii Şipoteanu, Bomboş, Teodorovici-Terceanu.

Desigur, există şi mulţi magistraţi corupţi autentici în această reţea în afara celor două judecătoare, deoarece altfel nu s-ar fi obţinut, contra 150.000 de euro, eliberarea lui Dinel Staicu-Nuţu, spre exemplu. Sau eliberarea , favorizarea unor lideri interlopi.

Cum pot fi stabiliţi judecătorii implicaţi în reţea

Magistraţii implicaţi in reţea pot fi depistaţi, spun specialiştii consultaţi de România Liberă, prin coroborarea interceptărilor telefonice şi ambientale cu modificările făcute în sistemul electronic de repartizare aleatorie a dosarelor, făcute fraudulos. Modificările în reţeau de distribuire aleatorie au fost făcute special pentru ca cel care a cumpărat traficul de influenţă să “nimerească” la o instanţă favorabilă, cumpărată.

Modificările frauduloase ar fi fost déjà stabilite de controlul Inspecţiei Judiciare, la solicitarea preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Oana Schmidt Hăineală, însă ele nu pot fi făcute publice până ce nu sunt supuse discuţiei şi votului Secţiei de judecători a CSM şi aprobării plenului.

Apărarea reputaţiei lui Dan Voiculescu, mai importantă pentru CSM decît eliminarea posibilităţii fraudarii repartizării dosarelor de la Tribunalul Bucureşti

Raportul Inspecţiei a fost trimis şi Secţiei de Judecători de la Consiliul Superior al Magistraturii, însă discutarea acestui raport, deşi a fost trimis la începutul lunii iunie, nu a fost pus nici acum pe ordinea de zi, fiind amânat pentru toamnă, după cum ne-a confirmat preşedintele secţiei, Adrian Bordea. “ Fiind o lucrare complexă, am hotărât să amânăm discutarea raportului pentru toamnă. Noi acum suntem în concediu” ne-a declarat Bordea.

In schimb, Secţia de Judecători a considerat URGENTĂ, înainte de a pleca în concediu, discutarea scrisorii deschise a lui Dan Voiculescu, în care acuza jurnalişti că scriu critic despre el în dosarul şantajului ANTENELOR .

Specialiştii spun că, din moment ce nu era reclamat nici un abuz al vreunui JUDECĂTOR, secţia nu avea motive de a pune în discuţie scrisoarea lui Voiculescu deoarece , potrivit legii, în atribuţia sectiei de judecători nu intră apărarea reputaţiei unui magnat de presă şi politician, ci doar a judecătorilor. De asemenea, că mai bine Secţia discuta raportul Inspecţiei Judiciare cu fraudele repartizărilor aleatorii ale dosarelor de la Tribunalul Bucureşti, care îi intra în competenţe şi care era şi urgentă pentru eliminarea corupţiei de la această instanţă deoarece, din rechizitoriu,  ar rezulta că ar mai exista astfel de suspiciuni.

Era necesară şi pentru refacerea imaginii acestei instanţe, unde sunt şi mulţi judecători corecţi, tocmai pentru redarea increderii cetăţenilor în înfăptuirea actului de justiţie la această instanţă compromisă de acţiunile  fostei şefe a Secţiei penale, Antonela Costache. 

Voiculescu, susţinut de Horaţius Dumbravă în CSM

Intrebat de ce, înainte de a pleca în concediu, secţia NU a discutat raportul Inspecţiei Judiciare despre fraudarea distribuirii aleatorii a dosarelor penale de la Tribunalul Bucureşti, ci a preferat şă pună pe ordinea de zi scrisoarea de apărare a reputaţiei lui Dan Voiculescu, ce NU are calitate de judecător, Adrian Bordea n-a răspuns : “A fost la solicitarea majorităţii colegilor. E adevărat că mai mult a insistat Horatius Dumbravă. Noi am luat act de scrisoarea domnului Voiculescu şi i-am răspuns că nu intră în atribuţia noastră de a-i apăra reputaţia”. Cu alte cuvinte, însuşi şeful secţiei de judecători a CSM a recunoscut că şi-au pierdut timpul discutând ceva care nu le intra în competenţă, în loc să discute carenţele  de la Tribunalul Bucureşti care favorizează corupţia.

De ce era urgentă soluţia CSM faţă de raportul Inspecţiei judiciare despre fraudarea sistemului de distribuire a dosarelor la Tribunalul Bucureşti

Din raportul Inspecţiei, trimis şi Curţii de Apel Bucureşti care judecă dosarul judecătoarelor corupte Antonela Costache şi Viorica Dinu, rezultă modul în care era fentat calculatorul de distribuire aleatorie a dosarelor, rezultă dosarele care au fost mânărite. Din aceste modificări pot fi uşor stabiliţi judecătorii care au intrat în complete la schimb, deci se pot stabili magistraţii care pot fi suspectaţi de corupţie, dacă numele lor poate fi coroborat cu interceptările.

Se pot pun întrebările legitime : de ce nu a făcut direct DNA aceste verificări şi de ce nu continuat cercetările şi inculpările suspecţilor? Răspunsul este simplu: softul pentru depistarea fraudării distribuirii aleatorii a dosarelor aparţine Consiliului Superior al Magistraturii şi fără o confirmare a Inspecţiei Judiciare ( instituţie independentă, dar care face parte din CSM) şi un aviz al Secţiei de Judecători NU se pot pune în mişcare acţiuni penale împotriva judecătorilor suspectaţi de corupţie.

Reamintim că în dosarul judecătoarelor Antonela Costache şi Viorica Dinu au mai fost trimise în judecată 21 de persoane, între care avocaţi, doi grefieri, intermediari ai traficului de influenţă, cumpărători de influenţă, interlopi. Între cumpărătorii de influenţă trimis în judecată se află şi fratele lui Dinel Staicu, baron de Craiova, fost preşedinte al SIF Oltenia, achitat într-un dosar în care a fost condamnat definitiv şi irevocabil la închisoare. Intr-un alt dosar a fost pus în libertate. Cumpărările de influenţă cercetate in acest dosar au fost făcute între anii 2011-2013.

Potrivit rechizutoriului, judecătoarea Costache Antonela Anemary apela la prerogativele sale de preşedinte de secţie (la data faptelor) şi, în conlucrare cu grefierii Vasilescu Sorin şi Neamţu Iulia, asigura manipularea sistemului informatic ECRIS, astfel încât să fie eludată repartizarea aleatorie, iar dosarele vizate să fie distribuite la completele de judecată din care făceau parte cele două judecătoare ori la alte complete considerate favorabile. De asemenea, Dinu Viorica se prevala de pretinsa influenţă pe care susţinea că o are asupra unor judecători de la Curtea de Apel Bucureşti, pentru obţinerea unor soluţii favorabile.

Ultima ora: judecătorul CSM Horatius Dumbrava ne-a amenintat cu procesul

Judecătorul Horatius Dumbrava, membru al secţiei de judecători a CSM, ne-a contactat telefonic pentru a ne spune să nu mai dăm stiri „securistice” de genul că ar fi susţinut scrisoarea lui Dan Voiculescu, deşi informaţia era confirmată de şeful secţiei, Adrian Bordea. La intrebarea noastra dacă a susţinut sau nu trecerea pe ordinea de zi a scrisorii si dacă a susţinut apărarea lui Dan Voiculescu, domnul judecator Horatius Dumbrava ne-a anunţat că ne da în judecată şi ne-a urat o zi bună.

Desigur, faptul că dl Dumbrava a fost des invitat la emisiuni de la ANTENE nu înseamnă că ar exista vreo legătură deosebită între domnia sa şi fondatorul trustului de presă, supus acum unei anchete de şantaj.

Cele mai citite

Operațiunea Școala: 50 de percheziții în dosare de trafic de droguri în mediul școlar din Iași, București și alte orașe

Procurorii au identificat 40 de făptuitori, majoritatea elevi și studenți din județul Iași. Cel mai tânăr consumator are 13 ani Procurorii DIICOT, împreună cu ofițeri...

UE analizează piețele agricole post-invazie în Ucraina: măsuri urgente pe masa Consiliului Agricultură și Pescuit

Miniștrii Agriculturii pregătesc strategii pentru 2025 la reuniunea Consiliului UE de la Bruxelles Miniștrii Agriculturii din statele membre ale Uniunii Europene se reunesc luni, la...

Plăți duble pentru 200.000 de pensionari în decembrie

Casa Națională de Pensii Publice estimează că sunt sute de mii de dosare restante, la nivel național Aproximativ 200.000 de pensionari din România vor primi...
Ultima oră
Pe aceeași temă