După patru luni de negocieri dificile, „dosarul grec“ a cunoscut o dezvoltare importantă, marţi, iar miercuri a fost, de asemenea, o zi crucială, pregătind calea încheierii unui acord între Grecia şi creditorii săi până la finele săptămânii. Premierul Tsipras urmează să-şi convingă majoritatea.
Grecia şi Eurozona trăiesc din nou zile cruciale, miercuri creditorii ţării – FMI, Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană – fiind decişi să finalizeze o propunere comună de acord destinat Atenei. Conţinutul exact al acestui proiect de acord nu a fost dezvăluit, dar se ştie că în document figurează o listă de reforme pe care Grecia urmează să le pună în practică pentru a obţine deblocarea ratelor de bani disponibile – circa 7,2 miliarde euro, în cadrul celui de-al doilea plan de salvare, acordat ţării în 2012. De partea europeană se asigură că „nu este vorba de un ultimatum transmis Atenei – noi discutăm de săptămâni aceste reforme cu Tsipras –, ci de punerea lucrurilor în formă”. Mingea este clar în curtea guvernului elen, care într-un fel este pus la zid.
Miercuri dimineaţă, la Atena aşteptarea era febrilă, deşi dosarul este departe de a fi rezolvat. Nu numai pentru că ar trebui o undă verde a Eurogroup-ului (şi apoi validarea parlamentelor naţionale, inclusiv Bundestagul german), dar mai ales pentru că premierul Tsipras va trebui „să vândă acest acord Greciei şi majorităţii sale politice. Pentru ca Atena să se înţeleagă cu creditorii, ca banii să fie livraţi şi, mai ales, pentru sfârşitul acestei incertitudini politice determinată de finanţele şi economia elene (în recesiune în al doilea trimestru), mai trebuie un drum de străbătut. Există încă rata de rambursare către FMI a 300 milioane, cu termen la 5 iunie, care ar putea pune probleme.
Imposibila rată către FMI
Guvernul Tsipras a repetat în ultimele zile că nu va putea plăti, dar miercuri, parlamentarii Syriza, formaţiunea lui Tsipras aflată la putere, au ameninţat că nu vor plăti. „Neplata va fi primul pas spre falimentul grec şi ar putea antrena panica în rândul deponenţilor greci, şi, prin efectul bulgărelui de zăpadă, va duce spre o insolvabilitate a băncilor elene.
Altă dificultate în zilele ce vin este esenţial politică pentru premierul Tsipras. Va trebui să convingă majoritatea sa parlamentară să avizeze acordul. Partidul său de stânga-radicală, Syriza nu a obţinut decât o majoritate relativă la alegerile din 25 ianuarie şi nu poate conta decât pe 149 de locuri din totalul de 300 din Parlament. Pentru a atinge majoritatea, Tsipras s-a aliat cu partidul Grecilor independenţi. În ultimele săptămâni diviziunile s-au accentuat în partid, unii ameninţând că nu vor vota acordul şi îi reproşează lui Tsipras concesiunile în raport cu programul lui de campanie anti-austeritate, care prevedea oprirea privatizărilor sau refuzarea oricărei reforme în sistemul de pensii. Puncte asupra cărora Tsipras a dat înapoi.
» Un eşec al votului în Parlament ar putea duce la alegeri anticipate, ministrul Muncii precizând că „dacă acordul propus de creditori nu va fi onorabil, atunci va trebui consultat poporul“.
