Președintele american Donald Trump a moștenit de la predecesorul său, Barack Obama, un program secret de sabotare prin atacuri cibernetice a programului balistic nord-coreean, scrie cotidianul The New York Tims, care atrage atenția că Washingtonul nu poate contracara toate ameninţările Phenianului, informează Mediafax.
Potrivit sursei citate, în urmă cu trei ani, preşedintele Barack Obama a cerut Pentagonului să intensifice atacurile cibernetice şi electronice împotriva programului de rachete balistice al Coreei de Nord, în speranţa sabotării rampelor de lansare chiar în momentul deschiderii. Rezultatul a fost că numeroase rachete lansate de armata nord-coreeană au început să explodeze, să se abată de la traiectorii, să se dezintegreze după lansare sau să se prăbuşească în mare. Susţinătorii acestor eforturi argumentează că atacurile punctuale au conferit o nouă dimensiune sistemelor de apărare antirachetă americane, întârziind cu câţiva ani capacitatea regimului stalinist de la Phenian de a ameninţa oraşele americane cu bombe nucleare lansate cu rachete intercontinentale.
Însă alţi experţi au devenit din ce în ce mai sceptici în legătură cu noua abordare a Washingtonului, argumentând că erorile de fabricaţie, opozanţii infiltraţi şi incompetenţa pot fi factori care au condus la testele balistice eşuate. În ultimele opt luni, explică aceşti specialişti, Coreea de Nord a lansat cu succes trei rachete cu rază medie de acţiune. Iar Kim Jong-Un, liderul nord-coreean, susţine acum că ţara sa este „în etapele finale de pregătire” a unui test inaugural cu rachete intercontinentale – poate că este o minciună propagandistă, poate că nu, notează cotidianul The New York Times într-un articol intitulat „Donald Trump moşteneşte un război cibernetic secret contra programului balistic nord-coreean”.
„O analiză a eforturilor Pentagonului, realizată pe baza unor interviuri cu oficiali din cadrul administraţiilor Barack Obama şi Donald Trump, precum şi pe datele publice existente, arată că Statele Unite încă nu au capacităţile de contracarare în mod eficient a programelor nuclear şi balistic ale Coreei de Nord. Ameninţările sunt mult mai persistente decât credeau mulţi experţi şi constituie un pericol în legătură cu care Barack Obama, la sfârşitul mandatului, l-a avertizat pe preşedintele Donald Trump că aceasta probabil va fi cea mai urgentă provocare cu care se va confrunta”, notează The New York Times.
Donald Trump a atras atenţia în mai multe rânduri că va răspunde în mod agresiv la ameninţările Coreei de Nord. Noul preşedinte al SUA ar putea ordona intensificarea atacurilor cibernetice şi electronice, dar eficienţa nu este garantată. Ar putea iniţia negocieri cu Phenianul pentru stoparea programelor nuclear şi balistic, dar ameninţarea riscă să persiste. Ar putea pregăti bombardamente punctuale asupra rampelor de lansare, o variantă luată în considerare şi de Barack Obama, dar sunt şanse mici să fie distruse toate ţintele. Ar putea efectua presiuni asupra Chinei pentru limitarea susţinerii şi relaţiilor comerciale, dar Beijingul nu a luat niciodată măsuri care să conducă la prăbuşirea regimului nord-coreean, notează ziarul The New York Times. În cursul unor şedinţe recente, consilierii prezidenţiali americani pentru siguranţă naţională au analizat toate aceste opţiuni, precum şi posibilitatea retrimiterii unor bombe nucleare în Coreea de Sud, ca avertisment. Discuţiile vor ajunge curând la nivelul consilierilor principali ai preşedintelui Donald Trump.
Decizia de intensificare a atacurilor cibernetice şi electronice, la începutul anului 2014, a fost luată după ce Barack Obama a ajuns la concluzia că suma de 300 de miliarde de dolari, cheltuită începând de pe vremea preşedintelui Dwight Eisenhower pe sistemele antibalistice clasice, un program comparat frecvent cu „lovirea unui glonţ cu alt glonţ”, a eşuat în scopul principal, cel de protejare a teritoriului continental american. Sistemele antirachetă instalate în Alaska şi California au avut rate de eşec de 56%, iar acest lucru în condiţii aproape perfecte. Specialiştii au avertizat că sistemele antibalistice ar avea o eficienţă mult mai redusă în situaţii de război.
