Alegerile legislative desfășurate ieri în Grecia au adus la putere, în cazul în care nu s-a produs o răsturnare spectaculoasă de ultimă oră, un partid radical de extracție comunistă, Syriza, care, dacă își va respecta promisiunile electorale, poate scoate Grecia din zona euro și arunca Uniunea Europeană într-o nouă criză financiară și politică.
După trei scrutine legislative în tot atâția ani, Grecia este mai departe decât oricând de o rezolvare a crizei politice care a urmat crizei financiare și economice din anii 2009-2010. După ce au mizat pe extrema stângă și extrema dreapă de la Zorii Aurii, acum grecii par dispuși să mizeze totul pe Syriza, partid populist de esență comunistă, de la care așteaptă mântuirea de suferințele austerității. Ceea ce ar putea să primească, în schimb, este un glonț financiar în tâmpla economiei elene, pentru că ceea ce le vinde Syriza grecilor a expirat de multă vreme: frica Europei de colaps.
Citește și: Alegeri in Grecia. Scrutinul care ar putea CUTREMURA Europa. Primele rezultate și declarații
Liderul Syriza, Alexis Tsipras, care este pe cât de tânăr, pe atât de populist, le-a promis grecilor că va pune capăt austerității convenite cu mult hulita troikă formată din Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar Internațional în schimbul planului de salvare a sistemului financiar grec în valoare de 240 de miliarde de euro. Syriza a promis creșterea salariului minim, creșterea numărului de locuri de muncă în sectorul public (în prezent închis) cu 100.000-120.000 de posturi noi, concomitent cu reducerea impozitului pe proprietăți, creșterea investițiilor guvernamentale și oprirea vânzării de active ale statului. Altfel spus, Tsipras vrea să îi convingă pe greci că este posibil și să se înfrupte din prăjitură, și să rămână cu ea intactă. Întrebat de unde va face rost de bani, având în vedere că, în afara acordului de bail-out, Grecia nu are acces la finanțare pe piața internațională, Tsipras susține că va renegocia uriașa datorie a Greciei în valoare de 300 de miliarde de euro – prin „renegociere” înțelegând ștergerea celei mai mari părți a acesteia (argumentul invocat fiind că și Germania a beneficiat de o asemenea amnistie după război) – și din creșterea veniturilor bugetare prin combaterea evaziunii fiscale și impozitarea marilor averi.
Grecii nu sunt naivi, sunt furioși pe corupție
Să fie grecii atât de creduli încât să pună în pericol timida redresare economică și stabilitatea din ultimul an pentru a se angaja într-o aventură alături de Syriza? La sfârșitul anului trecut, Grecia a înregistrat un excedent bugetar – numai bun având în vedere că urmează, în primăvară și vară, două vârfuri de plată a dobânzilor – și revenise pe creștere economică. Mai mult, reușise să vândă obligațiuni la o dobândă sustenabilă. Având în vedere că Banca Centrală Europeană tocmai a aprobat programul de cumpărare a obligațiunilor statelor membre al zonei euro, s-ar fi zis că austeritatea dă roade și Grecia se află pe drumul bun al redresării, deși doar o fracțiune din reformele convenite au fost și aplicate.
Cu toate acestea, grecii resimt puternic faptul că economia a scăzut din 2010 și până astăzi cu 20%, șomajul este în continuare de 26%, iar taxele pe proprietăți reprezintă o piatră grea de gâtul afacerilor mici și mijlocii, mai ales din turism, și afectează redresarea. Dar ceea ce i-a înfuriat cel mai mult pe greci au fost scandalurile de corupție care au apărut în ultimii ani în care a ieșit la lumină modul fraudulos și iresponsabil în care au fost cheltuiți banii statului de reprezentanții partidelor tradiționale pentru achiziții fanteziste în schimbul unor comisioane consistente, precum și ceea ce pare tot mai mult a fi o alianță între aceleași partide tradiționale (de stânga și de dreapta) și o clasă privilegiată de oligarhi care au influențat masiv politicile tuturor guvernelor și care sunt feriți de efectele crizei. Reacția anti-sistem a grecilor este o reacție la statu quo-ul acestei alianțe deloc sfinte între clasa politică și mediul de afaceri elen.
Socoteala din târg
Această frustrare populară a propulsat Syriza în fruntea preferințelor electorale, unde se menține de peste un an. În ultima săptămână, diferența dintre Syriza și Noua-Democrație (centru-dreapta) s-a mărit, ajungând la aproape 7% (33,4% contra 26,7%, potrivit unui sondaj publicat vineri). Grecia are un parlament unicameral format din 300 de parlamentari, iar partidul care obține prima poziție în alegeri primește un bonus de 50 de mandate pentru a putea forma guvernul. Dacă acest scor se menține, Syriza nu va putea forma singură guvernul, pentru asta având nevoie de aproximativ 40% din voturi (38% dacă mai multe partide mici nu vor reuși să facă pragul de 3%.
Europenii par să-și pună speranțele în viitorii parteneri de coaliție pentru a modera cererile lui Tsipras și a găsi o soluție negociată, dar liderul Syriza pare inflexibil. Jocul său este însă unul extrem de periculos. Tsipras speră că perspectiva ieșirii Greciei din zona euro îi va speria suficient pe europeni încât să cedeze cererilor sale privind austeritatea și renegocierea datoriei. Dar ceea ce era valabil în 2010 și chiar în 2012 nu mai este valabil în 2015. Mai multe voci din preajma cancelarului Angela Merkel au sugerat că Zona Euro are suficiente mecanisme de apărare financiare pentru a face față unei eventuale decizii a Atenei de a părăsi moneda comună. Germania și Bruxelles-ul ar putea răspunde cacealmalei Syriza și nimeni nu știe ce se va întâmpla cu Grecia dacă va reveni la drahmă.
