Prin decizia de ieşire din UE, Marea Britanie fragilizează rolul său de cel mai bun aliat al SUA în Europa şi lasă un continent mai divizat şi mai disipat, spre marea satisfacţie a liderului rus.
Sistemul de apărare antirachetă de pe teritoriul european se află pe agenda Alianţei Atlantice la summitul din 8 şi 9 iulie de la Varşovia. La fel şi Brexit-ul. Scutul antirachetă este aproape invizibil şi departe de a fi terminat, dar cântăreşte greu asupra discuţiilor comune ale celor 28 de ţări membre NATO. La cererea SUA, statele membre ale Alianţei vor decide la summitul din această săptămână „capacitatea operaţională iniţială”, debutul funcţionării scutului în NATO.
Pentru Rusia lui Putin, umbrela antirachetă europeană este un serios subiect de fricţiune. Deşi ştie că tehnic este imposibil, Moscova susţine că radarele şi interceptoarele de rachete deja instalate de aliaţi în Europa ameninţă propriile arme strategice, în loc să fie îndreptate spre Iran, cum afirmă occidentalii de ani de zile. Subiectul figurează printre „cele 5 legende de top ale Rusiei pe tema NATO”, a răspuns Alianţa în iunie într-un document publicat înaintea summitului. Dar, lui Putin nu i-a scăpat că scutul antirachetă divizează chiar Alianţa. Parisul vrea să fie sigur că sistemul nu compromite disuasiunea sa nucleară şi cere ca centrul de comandă să nu plaseze de facto securitatea europenilor sub controlul politic al SUA. O problemă care va fi abordată la Varşovia.
Citește și: Putin a promulgat un pachet de legi ce reglementează activitatea Gărzii Naţionale a Rusiei
De ani de zile Kremlinul încearcă să fisureze NATO şi UE, fără mare succes. Cu rezultatul referendumului britanic şi cu Londra care pierde, de fapt, influenţa în sânul Uniunii, dorinţa lui Putin de a vedea Europa mai divizată şi mai preocupată de propriile dezacorduri decât de restul lumii, şi deci şi de Rusia, devine realitate. „În aceste zile, la Kremlin curg râuri de votcă”, declara Derek Chollet, fost consilier principal în Departamentul american al Apărării, care lucrează în prezent la German Marshall Fund of the United States. „Putin a făcut totul pentru a diviza Occidentul, dar nu a reuşit. Brexit-ul da, fără ca el să facă nimic.” În Rusia, politicienii au celebrat rezultatul referendumului, sperând că va mina determinarea continentului în aplicarea sancţiunilor decise contra Rusiei în 2014 pentru anexarea Crimeii şi intervenţia militară în Ucraina. La 25 iunie, Andrei Klimov, preşedinte adjunct al Comisiei de afaceri Externe a Camerei superioare a Parlamentului rus, declara pentru New York Times că nu crede că „UE va avea de acum timp să se gândească la Ucraina sau la sancţiuni. Michael McFaul, fost ambasador al SUA în Rusia, este de aceeaşi părere. După referendum, el scria pe Tweeter: „Putin profită de o Europă slăbită. Votul Marii Britanii a slăbit Europa”. Analişti şi foşti responsabili politici americani estimează, de asemenea, că Marea Britanie va ieşi din UE mai slăbită şi mai izolată.
Probleme la summit
Referendumul britanic a avut loc cu două săptămâni înaintea deschiderii Summitului NATO de la Varşovia menit să recentreze atenţia Alianţei asupra ameninţării crescânde pe care o reprezintă Rusia. Dar, plecarea Marii Britanii din UE şi spectrul unei unităţi şovăielnice pe continent vor plana asupra lucrărilor summitului. Şi de joi, 23 iunie, liderii NATO fac tot posibilul să calmeze spiritele în sânul organizaţiei. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a publicat un comunicat, precizând că rezultatul referendumului nu va altera statutul Marii Britanii în Alianţă. Ca aliat strategic al SUA, importanţa Marii Britanii, putere capabilă „să boxeze în afara categoriei sale”, este în parte legată de capacitatea sa de a influenţa politica securitară a Europei şi de a convinge alţi membri ai UE de a susţine Washingtonul urmând o linie mai dură, fie că este vorba de Afganistan sau de rezistenţa de a se opune Rusiei.
Securitatea europeană
Referendumul ar putea avea efecte insidioase, de exemplu asupra arsenalului nuclear al Marii Britanii şi modificând peisajul nuclear strategic european. În Scoţia, o largă majoritate de electori s-au opus ieşirii din UE şi liderii au declarat că vor să organizeze un nou referendum pentru a decide dacă teritoriul se va separa sau nu de Regatul Unit. Dacă Scoţia îşi face valiza, Marea Britanie va avea o nouă problemă cu consecinţe grave pentru securitatea europeană – nu va mai avea unde să amareze submarinele sale nucleare. Din anii 1960, Royal Navy staţionează cele patru Vanguard în baza navală Faslane, în Scoţia. În Marea Britanie, nici o altă infrastructură portuară nu este capabilă să adăpostească aceste nave. Cu o Scoţie independentă, Anglia (cu Ţara Galilor şi Irlanda de Nord) va trebui să aleagă între abandonarea acestui arsenal sau să cheltuiască milioane de lire sterline pentru construirea unei noi baze, ceea ce ar dura minimum un deceniu. Or, dacă Londra pierde arsenalul său nuclear submarin, atunci SUA vor fi obligate să revadă în totalitate propria strategie nucleară.
