Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a întâlnit vineri la Paris cu preşedintele francez, François Hollande, pentru a evoca apropiatul summit al Alianţei la Varşovia, din 8 şi 9 iulie.
Câteva săptămâni înaintea summitului de la Varşovia care vizează întărirea disuasiunii NATO contra agresivităţii Rusiei, Alianţa se confruntă cu o lungă listă de provocări. Potrivit analiştilor citaţi de Guardian, problemele de securitate sunt la fel de mari astăzi ca cele de după Războiul Rece. În timp ce criza imigraţiei a provocat tensiuni în ansamblul continentului, îngrijorările s-au înmulţit din cauza ofensivelor militare ruse în Crimeea şi în estul Ucrainei şi a campaniei de bombardamente în Siria, care a demonstrat capacităţile din ce în ce mai rapide ale Moscovei. Şi, în ultimul timp, Rusia s-a referit deschis de utilitatea tacticilor armelor nucleare. O ameninţare care l-a determinat pe generalul ceh, Petr Pavel, ales preşedinte al Comitetului militar de către şefii Statelor Majore din cele 28 de state membre ale NATO, să declare că „faţă de Rusia, NATO trebuie să fie pregătită pentru toate eventualităţile“.
Ameninţările Rusiei
NATO caută să reasigure membrii vulnerabili ca ţările baltice, Polonia şi chiar membrii din sud ca România, Bulgaria şi Turcia, la Marea Neagră, că Alianţa intenţionează să-şi ţină promisiunile privind apărarea colectivă. Apărarea anti-rachetă face parte din ripostă, ca şi exerciţiile navale în Marea Neagră şi survolurile mai coerente ale avioanelor de recunoaştere. Aşa cum subliniază Stoltenberg, impactul politicii ruse a forţat în final membrii europeni ai NATO să stopeze declinul de decenii din cheltuielile militare. 16 din cele 28 de ţări membre au mărit aceste cheltuieli în termeni reali, cu excepţia Italiei, Bulgariei şi Croaţiei, care susţin că reducerile sunt temporare. Stoltenberg preciza: „Cunosc ambianţa la Washington şi înţeleg – americanii doresc ca europenii să facă mai mult, să contribuie mai mult“.
Secretarul general al Alianţei a mai evocat o altă problemă pentru care NATO trebuie să răspundă Rusiei. Cum să facă faţă unei noi doctrine militare ruse care susţine utilitatea armelor nucleare tactice la debutul unui conflict, ca mijloc de disuasiune contra unui teritoriu al adversarului, urmată de ceea ce planificatorii numesc o „descaladă rapidă“.
Unele ţări consideră că Rusia are deja instalate arme nucleare în enclava Kaliningrad, la Marea Baltică, unde a afişat public ogive nucleare la exerciţiul militar precedent. Conştient de oroarea publică provocată de utilizarea armelor nucleare, Stoltenberg şi alţi oficiali ai NATO subliniază că organizaţia „rămâne o alianţă nucleară“ şi că disuasiunea este „transparentă“.
