UPDATE: Alexis Tsipras a declarat, la ceremonia de depune a jurământului, că va "sluji întotdeauna Grecia şi interesul poporului grec", relatează AFP, citat de Mediafax.
"Ne aşteaptă un drum greu", a precizat Tsipras, într-o scurtă conversaţie cu şeful statului.
UPDATE: Liderul formaţiunii Syriza, Alexis Tsipras, a depus, luni, jurământul ca premier al Greciei, informează Mediafax.
UPDATE: Merkel se aşteaptă ca noul Guvern grec să respectele angajamentele ţării
UPDATE: Grecia: Acord pentru formarea guvernului
UPDATE: Alegeri Grecia: Hollande îl felicită pe Tsipras pentru victorie
UPDATE. Uniunea Europeană, confruntată cu victoria categorică a partidului stângii radicale Syriza în Grecia, va trebui să se acomodeze cu Alexis Tsipras şi să aleagă între confruntare şi concesii dificil de acceptat, comentează AFP, comentează Mediafax.
Alexis Tsipras cere o restructurare a datoriei, care reprezintă 177 la sută din PIB. Partenerii săi nu au în vedere decât o relaxare şi aceasta în condiţiile continuării reformelor.
Victoria Syriza a surprins prin amploarea sa, dar ea nu ia prin surprindere şi partenerii Greciei. "Nu vom scăpa de o renegociere, întrebarea este care va fi subiectul ei: termenele limită, valoarea sau amândouă", a mărturisit duminică o sursă europeană la Bruxelles. "În ceea ce priveşte valoarea va fi cel mai dificil".
Partenerii Greciei sunt pregătiţi să ofere un termen noului Guvern grec înainte de a putea negocia în linişte planul său de ajutor, a asigurat ministrul francez de Finanţe, Michel Sapin. O extindere cu şase luni a programului actual, deja prelungit în decembrie până la sfârşitul lui februarie, este avută în vedere ca prim răspuns, a declarat sursa citată.
UPDATE. Formaţiunea de extremă-stânga Syriza se clasează pe primul loc în scrutinul legislativ din Grecia, cu un scor de 35,73%, fiind urmată de partidul conservator Noua Democraţie, potrivit rezultatelor oficiale anunţate după numărarea a 40% din buletinele de vot. În această situaţie, Syriza va avea 148 de locuri în Parlament, majoritatea absolută fiind de 151.
Conform rezultatelor parţiale, partidul Noua Democraţie (centru-dreapta), condus de premierul Antonia Samaras, a obţinut 28,48%. Formaţiunea neonazistă Zori Aurii este pe locul al treilea, cu 6,39% din sufragii, respectiv 17 locuri în noul Legislativ. Mişcarea de centru-stânga Potami a primit 5,77% din voturi (16 locuri), iar socialiştii (PASOK), 4,9% (13 locuri).
UPDATE. După numărarea a 25% din buletinele de vot, partidul Syriza se clasa pe primul loc în scrutinul legislativ din Grecia, cu un scor de 35,4%.
Conform rezultatelor parţiale, partidul Noua Democraţie (centru-dreapta), condus de premierul Antonia Samaras, a obţinut 28,7%. Formaţiunea neonazistă Zori Aurii este pe locul al treilea, cu 6,3% din sufragii. Mişcarea de centru-stânga Potami a primit 6,1% din voturi, Partidul Comunist (KKE, de stânga), 5%, iar socialiştii (PASOK), 4,5%.
Citește și: Syriza joacă soarta Greciei și a Europei la ruleta rusească
UPDATE. Partidul de extremă-stânga Syriza se clasează pe primul loc în scrutinul legislativ din Grecia, cu un scor cuprins între 35,5% şi 39,5%, fiind urmată de partidul conservator Noua Democraţie, cu o cotă între 23% şi 27%, conform sondajelor efectuate la ieşirea de la urne, relatează Mediafax.
Partidul Zori Aurii, de extremă-dreapta, se situează pe locul al treilea, cu 6,4%, fiind urmat de mişcarea de centru-atânga Potami, cu 6,2%. Partidul Comunist (KKE, de stânga) este cotat cu 5%, iar socialiştii (PASOK), cu 4,5%.
"Pare a fi o victorie istorică; alegătorii greci au transmis un mesaj care nu influenţează doar Grecia, ci răsună în întreaga Europă", a declarat Panos Skourletis, purtătorul de cuvânt al partidului de extremă-stânga Syriza.
Dacă sondajele se vor confirma, Alexis Tsipras, în vârstă de 40 de ani, are şanse să devină cel mai tânăr premier pe care Grecia l-ar avea în ultimii 150 de ani.
Grecia a organizat, duminică, alegeri legislative, cu o miză importantă atât pentru viitorul ţării, cât şi pentru întreaga Europă. Secţiile de votare s-au deschis la ora 7.00 şi se vor închide la ora 19.00.
În prezent, favoritul scrutinului este considerat partidul Syriza (stânga radicală), creditat cu circa 35 la sută din intenţiile de vot. Liderul Syriza a declarat că dacă va ajunge la putere va renunţa la politicile de austeritate şi va renegocia condiţiile împrumutului extern, ceea ce a stârnit îngrijorare în rândul liderilor europeni.
Alegerile legislative de la 25 ianuarie sunt de fapt consecinţa dizolvării Parlamentului, după ce două cincimi dintre deputaţi au refuzat să îl aleagă în locul lui Carolos Papoulias (al cărui mandat expiră în martie) pe candidatul propus de actualul Guvern al lui Antonis Samaras (ND), fostul comisar european Stavros Dimas.
Săptămâna aceasta au apărut zvonuri că Syriza, dacă va câştiga, îl va propune în acest post, în principal onorific, pe actualul comisar european al Greciei, Dimitris Avramopoulos, membru al ND, dar apreciat de Syriza. Avramopoulos a apreciat luni că acest zvon este "nefondat".
Constituţia greacă prevede că în acest caz, noua Cameră a Deputaţilor, fie că s-a format un Guvern sau nu, "procedează imediat după constituirea sa la alegerea preşedintelui republicii". Primul tur de scrutin ar putea avea loc la 7 februarie, urmat de altele două, dacă va fi cazul, la intervale de cinci zile.
Grecii vor alege 300 de deputaţi în cadrul unui scrutin proporţional: 238 vor fi aleşi în cele aproximativ 50 de circumscripţii din ţară, iar 12, în general personalităţi, vor fi aleşi pe "liste de stat", ceea ce îi scuteşte de nevoia de a face campanie. În plus, partidul care se clasează pe primul loc dispune de un bonus de 50 de mandate suplimentare, care se alocă următorilor candidaţi de pe listă.
Miza este prin urmare ca partidul clasat pe primul loc să obţină 151 de mandate, adică majoritate absolută. Acest scop era uşor de atins în urmă cu câţiva ani, când existau două mari partide rivale, ND (dreapta) şi Pasok (socialişti), care obţineau scoruri de aproximativ 40 de procente şi apoi câştigătorul primea şi bonusul de mandate.
Dar în pofida unei polarizări puternice duminică, asemenea scoruri nu mai sunt de actualitate, după ce Pasok a scăzut la aproximativ 5 la sută din intenţiile de vot, din cauza crizei.
Astfel, ar trebui ca primul partid să obţină duminică 35,6 la sută din voturi – şi ca un total de 12 la sută din alegători să voteze pentru partide care nu obţin câte 3 procente fiecare – pentru a deţine majoritatea absolută, iar liderul său să devină automat premier.
Dacă nu obţine această majoritate absolută, liderul partidului clasat pe primul loc va merge încă de luni la preşedintele Carolos Papoulias, care îi va încredinţa un "mandat exploratoriu" de trei zile pentru a încerca să găsească alianţe ferme cu alte partide, pentru a întruni un total de cel puţin 151 de deputaţi.
Dacă această procedură eşuează, Papoulias îi va încredinţa acelaşi mandat de trei zile partidului clasat pe locul al doilea şi, în cazul unui nou eşec, partidului de pe locul trei.
Papoulias poate încerca de asemenea să discute cu partidele pentru a forma o mare coaliţie naţională, având în vedere situaţia economică dificilă a ţării.
Dar în caz de eşec, vor fi organizate noi alegeri legislative la începutul lui martie şi între timp va exista o mare instabilitate politică.
Ciclul electoral care începe duminică în Grecia deschide o perioadă frenetică, marcată prin alegeri legislative, urmate de prezidenţiale în 15 zile şi un nou scrutin legislativ până la începutul lui martie, dacă partidele nu reuşesc să ajungă la un acord privind formarea unui Guvern, relatează AFP.
