Guvernele ungar și ceh au anunțat un plan pentru construcția unei uzine de producție a combustibilului nuclear „undeva în regiune”, cu tehnologie rusească, stârnind controverse noi privind dependența energetică a Europei de Moscova într-un moment de maximă tensiune generat de războiul din Ucraina.
Argumentele folosite de guvernele de la Praga și Budapesta pentru a-și susține proiectul este că, prin construcția uzinei, statele din Estul Europei vor putea construi mai multe centrale nucleare, ceea ce va reduce emisiile de dioxid de carbon și va consolida independența energetică a țărilor din regiune. Nu mai poate Viktor Orban de grija amprentei de carbon, dar sunt argumente numai bune de aruncat în obrazul Bruxelles-ului, în cazul în care Comisia Europeană ar avea obiecții. Iar în ceea ce privește „independența” energetică, Orban însuși a pus proiectul în adevărata sa lumină când a declarat, săptămâna trecută, că este nerăbdător să lucreze îndeaproape cu Rusia în domeniul energiei.
De remarcat că același argument al independenței energetice a fost invocat și de Victor Ponta pentru a pleda în favoarea construirii reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu o companie din China, dar nu a explicat niciodată satisfăcător cum ar consolida independența energetică a României garanțiile de stat pentru vânzarea preferențială a energiei în afara bursei energiei de către o companie din China care ar construi reactoarele cu tehnologie la mâna a doua, dar când e să găsească justificări pentru contracte îndoielnice cu autocrațiile de la Răsărit, guvernele din Estul Europei par să aibă resurse nelimitate de demagogie.
Proiectul are resorturi care depășesc eficiența economică. Potrivit cotidianului Wall Street Journal, centralele nucleare de producție sovietică, din Finlanda până în Bulgaria utilizează reactoare cunoscute sub acronimul VVER. Cehia și Ungaria au zece astfel de reactoare, iar Orban a semnat deja cu Vladimir Putin pentru construcția a încă două. Potrivit experților citați de ziarul american, o uzină de producție a combustibilului nuclear necesar reactoarelor VVER ar fi profitabilă numai dacă ar deservi între 12 și 15 reactoare.
Pe de altă parte, numai două companii din întreaga lume produc combustibil pentru reactoare VVER. Americanii de la Westinghouse Electric Co, o unitate care aparține Toshiba Corp. și compania de stat rusească TVEL, ceea ce înseamnă că o uzină din Cehia sau Ungaria va trebui să cumpere licența de producție fie de la americani, fie de la ruși. Dar, scrie WSJ, Westinghouse nu are de gând să-și vândă tehnologia pentru că are o uzină proprie în Suedia cu care unitatea central-europeană ar intra în competiție, ceea ce înseamnă că cehii vor fi obligați să apeleze la ruși.
Potrivit unui purtător de cuvânt al TVEL, compania rusă va studia împreună cu Cehia fezabilitatea proiectului, care ar trebui să fie „justificat din punct de vedere economic”. Ceea ce înseamnă, explicit, să aibă suficiente comenzi pe termen lung. Experții americani suspectează Rusia că este dispusă să finanțeze de la bugetul de stat extinderea în Europa de Est a tehnologiei sale nucleare, pentru că eventuala construcție a uzinei ar asigura prezența nucleară rusă în Europa de Est pentru decenii de acum înainte, pentru că o astfel de uzină nu poate fi retehnologizată pentru producția unui alt tip de combustibil pentru alt tip de reactor, ci va produce același combustibil pe perioada întregii sale existențe.
Altfel spus, dacă cehii și ungurii construiesc o uzină pentru reactoarele VVER, rușii vor avea garanția că cehii și ungurii vor folosi vreme de decenii tehnologia nucleară rusească. Comisia Europeană a atras deja atenția, prin comisarul Maroš Šefčovič, că politica europeană de diversificare a aprovizionării cu energie include și domeniul nuclear și a su-bliniat că în acest scop este esențial ca statele membre să nu își închidă de bunăvoie opțiunile tehnologice pentru a evita dependența de un singur furnizor, în cazul acesta, Rusia.
Šefčovič este vicepreședinte al Comisiei pentru Uniunea Energetică, dar este și slovac. Președintele Slovaciei, Andrej Kiska, s-a declarat ferm împotriva proiectului ceho-ungar și a avertizat asupra pericolului de a ceda șantajului energetic al Rusiei. Kremlinul a reușit, prin acest proiect, să facă un dar otrăvit țărilor din Europa Centrală cu ajutorul guvernelor obediente Moscovei și să creeze tensiuni între statele din regiune.
