Potrivit New York Times, ascensiunea băncii Rossia, controlată de amicii apropiaţi ai lui Vladimir Putin, ilustrează modul în care el i-a îmbogăţit pe cei care l-au ajutat să rămână la putere. După sancţiunile decise de SUA şi aliaţii europeni contra Rusiei pentru implicarea în conflictul din estul Ucrainei, Kremlinul s-a grăbit să susţină banca Rossia, considerată în Occident ca fiind banca personală a lui Putin.
otrivit publicaţiei americane, banca Rossia, construită şi condusă de cei mai apropiaţi prieteni şi colegi ai preşedintelui rus din perioada când fostul colonel KGB lucra la primăria oraşului Sankt Petersburg, este emblematică pentru modul în care Putin a realizat un „capitalism bazat pe tovărăşie“, transformând loialiştii în miliardari, influenţa acestora asupra sectoarelor strategice din economie ajutându-l să păstreze puterea cu mână de fier.Sancţiunile testează rezistenţa sistemului său economic şi politic. Deşi Barack Obama susţine că măsurile vizând anturajul lui Putin afectează economia Rusiei şi magnaţii care domină, mulţi dintre ei le ignoră, considerându-le în echivalent economic asemenea unei mici tăieturi în timpul bărbieritului, în timp ce Kremlinul a acţionat rapid pentru a le izola.
Banca Rossia a fost ţesută în profunzimea sistemului Putin. Fondată ca cea mai mică bancă la apusul erei sovietice, ea a avut o expansiune invizibilă, susţinută de stat, iar în prezent are active de 11 miliarde dolari. Controlează un vast imperiu financiar, cu tentacule în întreaga economie, are o importantă participare în cel mai puternic grup privat de media din ţară, reprezentând un instrument-cheie al puterii Kremlinului de a modela opinia publică. Supravieţuirea băncii într-un moment al sancţiunilor poate fi barometrul prin care se află dacă presiunea economică este suficientă pentru a-l determina pe liderul rus să cedeze, în timp ce ţările vecine sunt din ce în ce mai îngrijorate de agresivitatea Rusiei.
Oligarhii lui Putin
Putin a venit la putere promiţând eliminarea oligarhilor, care adunaseră averi în epoca predecesorului său, Boris Elţin, şi erau consideraţi de noul preşedinte ca fiind un potenţial pericol de dominaţie politică. Dar, o nouă clasă de magnaţi şi-a făcut apariţia, oameni banali din perioada sovietică şi care îşi datorează averile lui Putin, oferindu-i în schimb fidelitate politică totală. Oameni care au plecat de la zero şi au devenit miliardari sub Putin.
Potrivit autorului analizei din New York Times, dacă statul modern rus este Kremlin SA, Putin este primul conducător, recompensând amicii cu controlul întreprinderilor publice şi distribuind contracte lucrative ale guvernului în afaceri care miros a corupţie, dar care au o crustă de legalitate în virtutea sistemului Putin. „El a dat şi a luat. Ei depind de el şi el de-pinde de ei“, declară Mihail Kasianov, fost premier în primul mandat al lui Putin.
Cercul a coagulat în jurul lui Putin de când a început ascensiunea sa discretă, de la cariera mediocră ca ofiţer de informaţii al KGB-ului la cea de funcţionar intermediar în biroul primarului din Sankt Petersburg. Unul dintre aceşti amici credincioşi este preşedintele băncii Rossia şi principalul acţionar, Iuri Kovalciuk, fizician, numit şi Robert Murdoch al Rusiei datorită rolului de arhitect al intereselor băncii în media. Alţi acţionari ai Rossia sunt mai mulţi dintre cei mai bogaţi oameni din ţară.
Kremlinul a negat că amicii lui Putin s-ar bucura de tratament preferenţial, dar în achiziţia multor participări societatea privată a băncii Rossia a beneficiat de directivele Kremlinului, care i-au permis să achiziţioneze activele statului la preţuri ridicole. În acest timp, adevărata dimensiune a averilor băncii a fost ascunsă de structuri şi reţele de întreprinderi din umbră, după modelul păpuşilor matrioşka, una în alta.
De exemplu, proprietatea unei puternice societăţi de publicitate la televiziune legată de banca Rossia este adânc ascunsă în firme offshore în Panama, în Insulele Virgine şi
într-o casă de pe strada Karpathou din Nicosia, ai căror proprietari nu au nici o idee despre societatea care şi-a declarat sediul acolo.
Naşterea „Ozero“
Banca Rossia a fost una din întreprinderile care au primit ajutor municipal când Putin lucra la primăria Sankt Petersburg. A fost fondată în 1990 la iniţiativa aripii Partidului comunist din oraş cu banii partidului şi se presupunea că urma să răspundă nevoilor KGB-ului. Prăbuşirea URSS a dat totul peste cap. Kovalciuk şi un grup de prieteni au obţinut un împrumut de la un fabricant de pantofi şi au cumpărat banca naufragiată.
În 1996, Putin a reunit şapte oameni de afaceri, majoritatea dintre ei acţionari la banca Rossia şi a format o cooperativă de reşedinţe de vară sau case de camping, numită „Ozero“ sau „Lac“, în nord-estul Sankt Petersburgului. Grupul a căpătat o influenţă extraordinară asupra vieţii politice şi economice a Rusiei.
Cooperativa cuprindea casele lui Putin, Iakunin, Kovalciuk, Fursenko şi fratele său Serghei, Miaşin şi Şamalov, care conducea biroul din Sankt Petersburg al constructorului german Siemens şi care cumpărase o participare majoritară în banca Rossia. Timcenko, negociator de petrol, a intrat în cercul băncii Rossia ca investitor, acţiunile sale fiind deţinute de o societate controlată de el.
Trecerea lui Putin prin Sankt Petersburg a luat sfârşit în 1996 şi curând a avut alt şef – Boris Elţin. După ce acesta l-a numit în mod neaşteptat ca premier, norocul multor dintre amicii săi, ca şi mica lor bancă, a început să se transforme.
Venit la Moscova ca aparatcik de nivel mediu, Putin a urcat scara puterii şi a câştigat primele sale alegeri prezidenţiale în 2000 pe fondul războiului pentru reprimarea separatiştilor din Cecenia.
În 2004, Putin devenise o figură dominantă în Rusia şi a obţinut al doilea mandat cu 72% din voturi, într-o cursă marcată de acuzaţii de tactici dure şi de fraudă electorală. Economia ţării susţinută de preţurile mari ale petrolului era în plină expansiune creând averi imense şi o clasă medie.
Prea puţini au înţeles că în mijlocul prosperităţii Rusiei, oamenii din cercul foarte apropiat al lui Putin deveneau fabulos de bogaţi şi din ce în ce mai puternici. Un studiu de caz în kleptocraţia legalizată. Banca Rossia, care obţinuse beneficii de un milion de dolari în anul dinainte ca Putin să devină preşedinte, a continuat să crească, dar cifrele, precum şi Kovalciuk şi Timcenko au rămas în umbră.
Cercul
Iuri Kovalciuk are, potrivit revistei Forbes, 1,4 miliarde dolari. Preşedinte al Consiliului de Administraţie (CA)şi acţionar majoritar al Băncii Rossia, este vizat de sancţiuni.
Ghenadi Timcenko are o avere de 14,5 miliarde dolari, deţine participări într-o serie de societăţi energetice, chimice şi de construcţii ca şi în banca Rossia.
Fondator al gigantului de brokeraj petrolier, Gunvor Group, el şi-a vândut acţiunile chiar înainte de a fi listat de Administraţia Obama.
Andrei Fursenko, o avere necunoscută de New York Times. În 2013, declara 360.000 de dolari. Un apropiat colaborator al lui Putin din perioada Sankt Petersburg şi împreună cu fratele lui Serghei au fost printre primii investitori în banca Rossia. Este membru în cooperativa datcha Ozero.
Vladimir Iakunin, avere necunoscută. În 2013 declara venituri din salarii de 15 milioane dolari. Preşedinte al Russian Railways, cu cel mai mare număr de angajaţi din ţară, este vizat de sancţiuni. Este unul din primii investitori în banca Rossia şi membru Ozero.
Igor Setcin deţine acţiuni în Rosneft în valoare de 169 milioane dolari şi în 2013 declara salarii de 50 milioane dolari. Preşedinte al Rosneft, compania petrolieră controlată de stat, este vizat de sancţiuni. Este alături de Putin din perioada Sankt Petersburg şi a fost premier între 2008 şi 2012.
Matthias Warnig, avere necunoscută. Membru al CA în societăţi care domină sectoarele energiei, aluminiului şi în banca Rossia. A fost membru al Stasi, poliţia secretă din Germania de Est în timp ce Putin era agentul KGB-ului la Dresda. Cei doi s-au întâlnit şi au devenit buni prieteni la Sankt Petersburg.
Firme-ecran din Nicosia
Pentru a înţelege întinderea averilor băncii Rossia în lumea întreagă şi cum paradisurile fiscale şi alte instrumente ale finanţei mondiale pot folosi la mascarea adevăratelor lor dimensiuni, un loc important este Karpathou nr. 13 din Nicosia. Este adresa Med Media Network Ltd, o societate din organigrama întreprinderilor care leagă banca Rossia de o firmă numită International Video. Numai că proprietara casei din strada Karpathou, Agathi Zinonos nu a auzit niciodată vorbindu-se de Med Media sau de vreuna din celelalte societăţi înregistrate la acea adresă. Ea primeşte în mod regulat documente juridice prin curier din Rusia, Bulgaria, România şi din alte ţări. „În fiecare zi vine câte un pachet“ declară ea precizând că documentele sunt adresate fiului ei.
„Orice soseşte i le dau lui, pentru că are multe societăţi“. Cipru este unul din principalele centre financiare de servicii offshore din lume, cu taxe mici de impozitare a societăţilor din Europa şi legi care permit străinilor să creeze firme de la o zi la alta. Fiul doamnei Zinonos, Zinon, este director al Med Media şi administrator la Scordis Papapetrou&Co, un cabinet de avocaţi din Nicosia care reprezintă nu doar Med Media, dar a contribuit la crearea acesteia.
Banca cu ouă de aur
Banca preferată a anturajului lui Putin a crescut în paralel cu cariera acestuia. De la o mică instituţie cu profituri minime la cea de a 16-a mare bancă a Rusiei, beneficiind de contracte profitabile implicând societăţi de stat şi contracte guvernamentale, banca a devenit o ţintă majoră a sancţiunilor americane şi europene. A doua zi după ce Obama a trecut pe lista neagră banca Rossia, Putin a reunit Consiliul de securitate naţională.
Dintr-un total de 20 de persoane sancţionate, inclusiv membri ai acestui consiliu, trei sunt tovarăşi ai lui Putin din epoca Sankt Petersburg. Referindu-se la banca Rossia, Putin declara că „după cum îmi amintesc este o bancă de talie medie. Personal, nu am cont dar vreau să deschid unul luni“ şi mai târziu a cerut administraţiei prezidenţiale să înceapă să îi depună salariul său oficial – circa 7.500 dolari pe lună – într-un cont la banca Rossia.
Eforturile preşedintelui rus de a proteja banca nu sunt doar simbolice, arată New York Times. El a ordonat Băncii centrale să acorde asistenţă dacă este necesar. Societăţile de energie aparţinând statului au transferat conturile la banca Rossia şi guvernatorii din Sankt Petersburg şi al regiunii care au instituţii de stat în jurisdicţia lor au făcut la fel, potrivit media rusă.
Câteva săptămâni după ce preşedintele Vladimir Putin a anexat Crimeea, în martie, un organism obscur de reglementare din Moscova, cunoscut drept Consiliul pentru piaţa internă, a convocat o şedinţă la birourile sale aflate nu departe de Kremlin, pentru a discuta piaţa de electricitate a ţării. O întreprindere colosală, cu o valoare de 2% din PIB-ul Rusiei şi o sursă bogată de bani pentru banca ce a avut de multă vreme dreptul exclusiv de a asigura serviciile. În absenţa unui preaviz sau a dezbaterii publice, Consiliul a votat în acea zi de aprilie pentru trecerea acestei întreprinderi la banca Rossia, o mică instituţie care nu avea capacitatea să absoarbă imediat munca. Pentru banca Rossia era o lovitură bine aranjată pentru a obţine comisioane anuale de 100 milioane dolari sau chiar mai mult, dar nu era singurul business nou care venea.
Societăţile de stat, colectivitățile locale şi chiar Flota Mării Negre în Crimeea au procedat curând la schimbarea conturilor lor la bancă. În câteva zile, banca Rossia a primit o sumă uriaşă, cvasi-totalitatea diferitelor ramuri ale statului rus. La finele lunii martie, SUA au făcut din banca Rossia o ţintă primară a sancţiunilor ce vizau ostracizarea băncilor ruseşti de stat în cadrul sistemului financiar mondial. Kremlinul a reacţionat rapid pentru salvarea băncii care gestionează averile apropiaţilor liderului rus. Sistemul lui Putin de capitalism personalizat patronat de stat îi permite exercitarea puterii în Rusia şi în străinătate.
În prima etapă a conflictului din Ucraina, mai mulţi lideri europeni au evitat o înstrăinare a Rusiei, care sub domnia lui Putin a devenit mult mai bogată decât a fost vreodată în regimul sovietic. Rusia a fost un partener căutat în economia mondializată, o sursă nu prea scumpă de gaz natural pentru Europa, unde oligarhii ruşi au cumpărat proprietăţi imobiliare în valoare de miliarde pe Coasta de Azur sau în cartierul Belgravia din Londra. Situaţia s-a schimbat după doborârea în zbor a unui avion de linie comercial deasupra estului Ucrainei, în iulie, care a ucis 298 de persoane.
