Cele 28 de state membre ale Uniunii Europene şi apoi deputaţii europeni sunt invitaţi să adopte acordul cu Turcia pentru rezolvarea crizei migraţiei şi deci pentru „salvarea Europei“, ameninţată de implozie. Proiectul acordului se află în centrul dezbaterilor summitului UE, care a început ieri la Bruxelles și care ar trebui să se încheie astăzi. Media occidentală se întreabă dacă Europa face acest acord cu Turcia în detrimentul valorilor sale din dorinţa de a salva Uniunea, afectată grav de divergenţe din cauza afluxului de migranţi.
Unii analişti estimează că semnarea acestui acord „turc“ riscă să afecteze legitimitatea instituţiilor europene. Comisia Europeană a repetat mereu că este „gardianul tratatelor“, or, de câteva zile susţine un acord care prevede returnarea populaţiilor vulnerabile într-o ţară, Turcia, cu un regim democratic cu probleme. Iar Înaltul Comisar ONU pentru drepturile omului a apreciat ca „ilegale“ expulzările colective de migranţi care figurează în proiectul de acord.
Ieri, înaintea deschiderii lucrărilor summitului, un înalt funcţionar turc preciza că Ankara nu intenţionează să facă noi cereri la reuniunea cu liderii europeni şi aprecia că sunt şanse pentru finalizarea unui acord atât de dificil, dar nu imposibil. Înaintea discuţiilor sensibile, oficialul a declarat pentru Reuters că, chiar dacă unele ţări, ca Cipru, nu vor bloca negocierile, totuşi va fi dificilă obţinerea unui rezultat la acest summit, motivul fiind „existenţa prea multor actori din partea UE“.
Înaintea reuniunii, şi Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, avertiza că un acord va fi dificil: „Întrevederile pe care le-am avut în ultimele zece zile, ca şi vizitele făcute ieri (miercuri – n.r.) la Nicosia şi Ankara, au demonstrat că există încă mult de făcut înainte de a ajunge la un acord“. În cadrul acestuia, Turcia va primi 6 miliarde euro drept ajutor, ca şi promisiunea de accelerare a ridicării obligativităţii vizelor pentru cetăţenii turci până în iunie 2016. Acesta este altă problemă delicată pentru ţările UE, reticente să deschidă porţile pentru 75 milioane de turci. Proiectul de declaraţie finală afirmă că Turcia trebuie mai întâi să răspundă la toate cele 72 puncte de referinţă dacă vrea ca Bruxelles-ul să recomande, într-o evaluare la finele lunii aprilie, ridicarea obligativităţii vizei.
Căi alternative
La summit, responsabilii europeni vor încerca să abordeze problema căilor alternative pentru migraţie. Turcia ar urma să ia toate măsurile necesare pentru prevenirea noilor fluxuri de migranţi care părăsesc solul turc atât pe cale maritimă, cât şi terestră. Bulgaria, care are frontieră terestră cu Turcia, este parţial implicată. Acordul cu Ankara prevede ca migranţii care ajung în Grecia să fie înregistraţi şi orice cerere de azil va fi transformată. Persoanele a căror cerere este apreciată „nefondată sau respinsă“, vor fi returnate în Turcia. Ideea este că oferind doritorilor de azil un mijloc legal de a intra în Europa, ei nu vor mai plăti „călăuzele“ riscându-şi vieţile în temerarele călătorii spre insulele greceşti. De asemenea, Ankara va trebui să acorde protecţie adecvată nu numai refugiaţilor sirieni, ci şi irakienilor, afghanilor şi altor naţionalităţi, ţările UE sperând că asta va permite reducerea afluxului de persoane la un număr gestionabil.
Potrivit unui proiect de declaraţie obţinut de Financial Times, liderii europeni au revizuit deja cerinţele Ankarei, vizând promisiunea deschiderii de cinci noi capitole în cadrul negocierilor de aderare a Turciei şi au căzut de acord doar pentru „pregătirea deciziei“ asupra oportunităţii deschiderii de noi capitole.
Neîmpăcat
Diferendul cipriot
Summitul este ultima tentativă pentru îndiguirea fluxului de refugiaţi şi migranţi care încearcă să ajungă din Turcia în ţări din UE, înaintea venirii primăverii care va accelera procesul. Diferendul cipriot va fi un alt punct al discuţiilor după ce Nicos Anastasiades, liderul ţării, a ameninţat că va sabota acordul dacă nu sunt satisfăcute cererile sale. Ciprul, stat membru UE dar nerecunoscut de Turcia, a îngheţat capitolele de aderare a Turciei după ce Ankara a anunţat că nu recunoaşte legitimitatea guvernului de la Nicosia şi a refuzat deschiderea porturilor şi a aeroporturilor turce pentru traficul cipriot. (Cipru şi Turcia sunt în mijlocul negocierilor delicate asupra reunificării insulei după ce Turcia a invadat jumătatea de nord în 1974).
6 miliarde de euro va primi Turcia, ca ajutor din partea UE, dacă se va ajunge la un acord, precum și promisiunea de accelerare a ridicării obligativităţii vizelor pentru cetăţenii turci până în iunie 2016.
Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat că „o prioritate absolută este asigurarea ca deciziile noastre să respecte atât regulile UE, cât şi legile internaţionale“.
