În vizită la Istanbul, cancelarul Angela Merkel a promis că va acorda Turciei ajutoare financiare şi o relaxare a regimului vizelor în schimbul unei cooperări crescute a Ankarei în criza refugiaţilor.
După vizita la Istanbul, unde a avut întrevederi cu preşedintele islamo-conservator Erdogan şi cu premierul Da-vutoglu, cancelarul german, Angela Merkel, a estimat că a obţinut un progres, legând colaborarea Turciei în gestionarea crizei imigranţilor de o relansare a procesului de aderare a Turciei la Uniunea Europeană. Un proces deschis oficial în 2005, dar aflat în punct mort.
Merkel a precizat că doreşte deschiderea capitolului economic şi monetar, deschizând calea facilităţii vizelor, turcii dorind să intre direct în zona Schengen de liberă-circulaţie. Merkel s-a întâlnit cu preşedintele Recep Tayyip Erdogan la doar două săptămâni înaintea alegerilor legislative în care acesta, aflat în derivă autoritară, joacă viitorul său politic. După întrevedere, Merkel a afirmat că procesul candidaturii Turciei la aderarea la UE va cunoaşte un nou „dinamism”, o concesie pentru acest lider european care multă vreme s-a opus aderării Turciei la UE.
Frankfurt Allgemeine Zeitung arată că „Europa cunoaşte cea mai mare mişcare migratorie de după al doilea război mondial şi în centrul ei, ca şi în criza datoriei, se află Germania. În faţa sutelor de mii de refugiaţi, landurile şi comunele sunt din ce în ce mai mult depăşite şi nemulţumirea populaţiei este în creştere. O nemulţumire îndreptată în mod special contra cancelarului Merkel şi criza istorică a refugiaţilor devine criza mandatului său”. În acest context a efectuat vizita la Istanbul, duminică, unde a putut să-şi facă o idee despre aşteptările Ankarei. Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, profită de criza refugiaţilor şi de problemele UE pentru a obţine concesii spre folosul propriei puteri interne.
În principal, este vorba de reluarea negocierilor asupra aderării Turciei la UE, despre care se ştie că nu reprezintă prioritatea Angelei Merkel. Din această condiţie pusă clar de Erdogan, rezultă un ansamblu de conflicte de interese şi de dileme politice, morale şi de drept internaţional. Problema este că Turcia nu are nici un scrupul în a cere bani în schimbul unui acord care prevede blocarea fluxului de refugiaţi şi nici în a profita de problemele UE pentru a forţa accelerarea negocierilor pentru a fi primită în Uniune. Acest ultim punct însemnând ca europenii să închidă ochii la derivele autoritare ale preşedintelui turc şi ale regimului său islamo-conservator.
Fără „persecuţii politice“
Erdogan va exploata criza migraţiei în avantajul său, arată publicaţia turcă T24 după vizita cancelarului Merkel la Istanbul. „Erdogan a minat deja principiile statului de drept, drepturile fundamentale şi libertăţile individuale şi acum se dedică reducerii presiunii occidentalilor. În ochii săi, criza refugiaţilor şi sumele de bani pe care i le pregătesc Germania şi UE constituie o oportunitate pe care nu o va rata. Condiţia pe care o pune este sfârşitul „persecuţiei politice” contra persoanei sale, adică oprirea presiunii Occidentului şi a criticilor formulate zilnic în media occidentală. Erdogan este convins că problema refugiaţilor constituie cel mai mare coşmar al Occidentului şi că în acest context i se va acorda tot ceea ce cere. Din acest motiv, Erdogan pune o condiţie în mod special dificil de satisfăcut, mai arată T24.
Condiţiile lui Erdogan, care seamănă mult a şantaj, au deranjat europenii, care au stabilit discuţii pentru primăvara lui 2016 pentru a vedea dacă Turcia şi-a îndeplinit obligaţiile, adică a oprit fluxurile de migranţi, înainte de a i se face orice concesie privind vizele.
Pretenţii financiare imediate
„Turcia vrea o nouă finanţare din partea UE ca ajutor în lupta contra crizei migraţiei şi vrea ca suma să fie revizuită în fiecare an”, a declarat luni premierul turc, Ahmet Davutoglu. La televiziune, o zi după întrevederea cu Angela Merkel, Davutoglu a precizat că suma de 3 miliarde euro promisă Turciei la summitul UE de săptămâna trecută provine din fondurile IPA, bani deja afectaţi unui candidat la aderarea UE, dar Turcia vrea lichidităţi suplimentare.
„Propunerea de fonduri de doar 3 miliarde euro IPA nu o vom accepta”, a declarat Davutoglu, subliniind că „în ce priveşte noi resurse, vorbim de 3 miliarde doar în prima etapă, dar nu dorim să fixăm o sumă pentru că exigenţele pot creşte şi evaluarea trebuie să fie făcută în fiecare an”. Cei 28 au recunoscut că cererea de asistenţă financiară turcă este justificată, găzduirea a 2 milioane de refugiaţi costând deja Ankara între 6 şi 7 miliarde euro, iar Angela Merkel declara că „suntem gata să împărtăşim cheltuielile cu Turcia”. Dar, lideri turci profită de situaţie şi cer tot mai mulţi bani.
Tsipras pune condiţii
Grecia este pregătită să furnizeze o susţinere Turciei în cadrul gestionării crizei refugiaţilor, dar nu cu preţul concesiilor asupra problemelor naţionale şi în special în ce priveşte împărţirea Ciprului, a declarat premierul grec Alexis Tsipras după ce a participat la Consiliul European de la Bruxelles, unde europenii au oferit autorităţilor turce concesii pentru a-i determina să coopereze asupra controlului fluxului de refugiaţi spre Europa. Tsipras a subliniat în Parlamentul elen că aşteaptă ca Turcia să-şi îndeplinească toate obligaţiile cerute unui stat candidat la statutul de membru al UE:
„Dacă Turcia face progrese substanţiale şi în special în domeniul drepturilor omului şi al democratizării, asta va constitui în ochii noştri un progres important (…) dar nu vom uita că aceste progrese vor trebui să includă o schimbare de atitudine a Turciei privind ocuparea părţii de nord a Ciprului”.
