La radio Kokkino, apropiat de stânga radicală Syriza, premierul Alexis Tsipras a revenit asupra diviziunilor din partidul său, precizând că dacă nu are majoritate parlamentară va convoca alegeri anticipate.
Premierul grec se confruntă cu o frondă din ce în ce mai dură în sânul propriului partid, unde o aripă îi reproşează că a semnat la 13 iulie un acord cu creditorii care cer Greciei noi măsuri de austeritate, în timp ce ansamblul campaniei electorale a Syriza s-a axat pe lupta contra austerităţii. La voturile parlamentare din 13 şi 22 iulie, aproape 40 deputaţi s-au desolidarizat de guvern, ceea ce a dus la căderea majorităţii parlamentare sub pragul celor 151 voci cerute pentru adoptarea unui text. Acordul privind un nou plan de ajutor pentru Grecia a trecut prin voturile opoziţiei.
De atunci, fronda s-a organizat şi Syriza este în prezent scindată în două tabere. Marele test va fi adoptarea în următoarele săptămâni a noului plan de peste 80 miliarde euro, un credit pe termen de trei ani, aflat în curs de negociere, şi care urmează a fi prezentat în Parlamentul de la Atena la 20 august. Dacă mai puţin de 120 deputaţi din grupul parlamentar Syriza vor susţine textul, atunci Tsipras nu va avea altă alegere decât să recurgă la alegeri anticipate, pentru că nu va avea susţinere pentru adoptarea de legi decât cu ajutorul opoziţiei. Potrivit acestui scenariu, calendarul ideal pentru Tsipras va fi: încheierea acordului, adoptarea lui în Parlament şi apoi congresul Syriza înaintea alegerilor de la sfârşitul lunii septembrie sau începutul lunii octombrie.
Numai că disidenţii din Syriza cer ca lucrurile să curgă mai rapid şi fac presiuni asupra guvernului şi a partidului pentru ca organismele interne să se reunească înaintea încheierii acordului cu creditorii. Ei speră să busculeze echilibrele interne şi să răstoarne „linia prezidenţială”, condusă de Tsipras, care rămâne în prezent linia majoritară în conglomeratul Syriza.
Caii troieni ai Kremlinului
În spatele acestei bătălii se opun două concepte. De o parte, cel al lui Tsipras, care vizează continuarea negocierilor cu creditorii, înainte de toate pentru ca Grecia să rămână în zona euro. De cealaltă parte, viziunea apărată – din ce în ce mai puternic – de Panaiotis Lafazanis, şeful curentului disident al Platformei de Stânga, care cere ruptura şi ieşirea din zona euro.
„Poporul grec nu ne-a cerut niciodată să scoatem ţara din zona euro”, precizează premierul elen, subliniind că „a venit vremea ca stânga să demonstreze că este responsabilă. Când un partid ia decizia să guverneze, el trebuie să guverneze, iar puterea contează pe majoritatea sa parlamentară”. Şeful disidenţilor din Syriza, Lafazanis, este comunistul care, alături de fostul ministru de Finanţe, Varoufakis, a urzit „planul B” de scoatere a Greciei din zona euro şi trecerea la drahmă, un plan perfect pentru Kremlin, care doreşte distrugerea UE din interior.
De la „troika“ la „quadriga“?
”Troika” creditorilor a luat sfârşit şi media elenă se întreabă cum ar trebui numit noul grup al reprezentanţilor creditorilor externi, care nu mai sunt trei, ci patru. Cvartet? Prea muzical, arată presa conservatoare, care optează pentru „quadriga”, după numele carului din antichitate tras pe front de patru cai. Declan Costello, care conduce echipa Comisiei Europene, şi Rasmus Ruffer, care o dirijează pe cea a Băncii Centrale Europene (BCE), se află deja la Atena de trei zile. Nicola Giammarioli, reprezentantul Mecanismului European de Stabilitate (MES) inițial a sosit şi el, iar Delia Velculescu de la FMI este aşteptată, amânându-și sosirea prevăzută inițial pentru joi.
Cei patru şefi de delegaţii se vor întâlni cu ministrul Finanţelor elene, Euclide Ţakalotos, şi echipele vor trece la evaluarea stării finanţelor publice şi la precizarea sumelor creditelor care vor fi necesare pentru următorii trei ani. Creditorii sunt decişi ca un nou şir de măsuri/reforme să fie adoptate înaintea încheierii acordului final, care va permite deblocarea unei prime sume pentru ca Grecia să poată rambursa 3,5 miliarde euro către BCE la 20 august, iar subiectul poate duce la fricţiuni. Negocierile tehnice ar trebui încheiate până astăzi, urmând a fi însoţite de discuţii în weekend pentru încheierea unui protocol de acord, dar reprezentantul FMI nu sosise încă miercuri la Atena. Redeschiderea Bursei de la Atena, anunţată din zi în zi de două săptămâni, nu a avut loc nici joi. BCE a autorizat marţi o redeschidere în anumite condiţii, limitând în special mişcările întreprinzătorilor greci, pentru evitarea transferurilor rezervelor lor bancare spre alte pieţe financiare.
În cazul unor noi alegeri, potrivit sondajelor, tot Syriza s-ar afla pe primul loc, cu posibilitatea de a obţine o majoritate absolută de 151 deputaţi din totalul de 300 locuri din Parlament, ceea ce nu a reuşit la 25 ianuarie anul trecut.
