Moscova ameninţă Kievul cu tăierea gazelor, guvernul ucrainean refuză plata părţii de gaz livrat rebelilor pro-ruşi, iar Kremlinul avertizează despre o posibilă „decizie dificilă“ privind această axă care aprovizionează 15% din necesarul de gaz al Europei. Vladimir Putin a descris, la o televiziune rusă, războiul cu Ucraina ca pe un „scenariu apocaliptic“ pentru Europa de Est. Luptele continuă în estul ucrainean, Kievul denunţă „bombardamente haotice“ pe toată linia frontului.
Ultimele ameninţări ale lui Putin că va tăia aprovizionarea cu gaz a Ucrainei fac parte integrantă din panoplia sa secretă de arme menite să forţeze Occidentul să dea înapoi în lupta pentru Ucraina. Rusia recurge la arma energetică încă o dată şi, ameninţând Ucraina, implicit ameninţă cu efecte potenţial nefaste asupra europenilor. Mişcarea lui Putin marchează a doua lovitură dată Occidentului în ultimele zile – luni, Rusia a oferit Iranului livrarea de sisteme avansate de apărare aeriană, în pofida pledoariilor Washingtonului şi aliaţilor săi pentru evitarea livrării de arme Teheranului.
Secretarul de stat american, John Kerry, şi alţi înalţi responsabili ai Administraţiei Obama au ameninţat cu întărirea sancţiunilor contra Rusiei ca răspuns la continuarea susţinerii separatiştilor ruşi în Donbas. Kerry a declarat în Congres că Rusia l-a minţit în ce priveşte implicarea în conflictul din Ucraina, Putin a respins acuzele şi avertizează Occidentul cu redeschiderea unei vechi „crize a gazului” , folosind bogăţia gazului natural din țara sa. Ultima tactică pare parte a unei campanii pe mai multe planuri pentru a forţa Washingtonul şi aliaţii acestuia să accepte politica Moscovei de acaparare de pământuri. Sijbren de Jong, analist la Centrul de studii strategice din Haga, arată că „Rusia supralicitează cu Occidentul. În principal, spune Occidentului să dea înapoi în problema Ucrainei sau vom sabota negocierile SUA şi ale aliaţilor (China, Rusia, Marea Britanie, Franţa şi Germania) cu Iranul, pentru că ştim că aveţi nevoie de noi pentru negocierea unei soluţii”.
Este foarte clar că nu este vorba doar de o dispută a Gazprom cu un client, totul face parte din planul Moscovei de a folosi energia ca şantaj pentru a intimida vecinii mai mici. Şeful Gazprom, Alexei Miller, a avertizat că o perturbare a aprovizionării cu gaz a Ucrainei ar putea avea consecinţe „grave” pentru restul Europei, care primeşte 15% din gazul natural al Rusiei prin conductele din Ucraina. Experţii consideră că deturnarea gazului de către Rusia spre estul ucrainean şi reducerea livrării către restul ţării reprezintă o violare a acordului din Kiev şi Moscova de anul trecut. Acum, o parte a gazului pentru Kiev este plătit de acesta pentru a fi trimis direct zonelor controlate de separatişti, dar Moscova estimează că gazul intră în contract şi deci Kievul trebuie să-l plătească.
Pericolul rus pentru Europa
Când premierul britanic David Cameron a anunţat că în următoarele săptămâni vor fi trimise trupe în Ucraina pentru a antrena soldaţi pentru a lupta contra separatiştilor ruşi, acesta a ţinut să avertizeze asupra consecinţelor „profund dăunătoare” pentru ansamblul Europei dacă UE nu reuşeşte să ţină piept liderului rus, Vladimir Putin. În faţa pericolului rus, Lituania a restabilit serviciul militar, o măsută provizorie, dar care trădează marea îngrijorare a ţărilor baltice faţă de Rusia care le-a asuprit vreme îndelungată. Preşedintele Lituaniei, Dalia Gribauskaite a reunit de urgenţă Consiliul Naţional al Apărării şi a anunţat că „actualul mediu geopolitic cere o întărire şi o accelerare a recrutării pentru armată”. Această ţară baltică a abandonat serviciul militar obligatoriu în 2008, patru ani după aderarea la NATO.
Păstrarea aparenţelor
Pe fondul violenţelor continue în estul Ucrainei, miniştrii de Externe ai Rusiei şi Ucrainei s-au întâlnit marţi la Paris cu omologii lor din Franţa şi Germania pentru discuta modul în care clauzele acordului din 12 februarie progresează. Ei au aprobat un comunicat comun asupra situaţiei din Ucraina, dar în document se constată blocaje în ce priveşte angajamentele luate la Minsk, care se lovesc de dificultăţi în teren şi nu pot fi concretizate.
Pentru că luptele continuă, deşi intensitatea lor s-a diminuat. Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a părăsit primul reuniunea şi practic poate fi mulţumit pentru că documentul a menajat Moscova, nu a condamnat recenta ofensivă a separatiştilor pro-ruşi în oraşul Debalţevo, aşa cum ceruseră ucrainenii, şi s-a subliniat doar că „o atenţie specială a fost acordată situaţiei în regiunea Mariupol”, un eufemism pentru evocarea îngrijorării suscitate de întărirea forţelor separatiste în jurul acestui mare oraş-port strategic.
Nimeni nu se îndoieşte că acest context este de o complexitate deosebită, mai ales că forţele în teren joacă în favoarea Rusiei şi nu incită deloc Rusia să accepte concesii.
Presiunea Occidentului asupra Rusiei a crescut şi mai mult, Moscova fiind acuzată că înarmează rebelii pro-ruşi în estul ucrainean şi a desfăşurat trupe regulate. Noi sancţiuni occidentale sunt avute în vedere de SUA şi europeni, iar premierul britanic, Cameron, a menționat posibilitatea excluderii Rusiei din sistemul SWIFT, de plăţi interbancare, în cazul în care Moscova continuă „dezmembrarea” Ucrainei. Iar şeful diplomaţiei franceze, Laurent Fabius a precizat că problema unor noi sancţiuni contra Rusiei „va fi pusă la nivel european” în cazul atacării portului Mariupol de către separatişti.
