Președintele rus, Vladimir Putin, a părăsit ieri dimineață Summit-ul G20 de la Brisbane (Australia), într-un gest de sfidare la adresa statelor occidentale, care au amenințat cu noi sancțiuni dacă Rusia continuă să destabilizeze Ucraina. În replică, Rusia a trimis ieri un nou convoi de 74 de camioane în estul Ucrainei cu „ajutoare umanitare“.
Putin a venit în Australia cu aerul că în relațiile internaționale totul este în regulă, ca și cum criza din Ucraina nu ar fi existat și că, oricum, lumea prețuiește mai mult relațiile bune cu Rusia decât soarta Ucrainei. S-a înșelat. Liderul rus a fost supus unui baraj de critici din partea marilor democrații occidentale, în frunte cu Statele Unite.
„Ieși afară din Ucraina!“
Australienii sunt oameni dintr-o bucată, iar premierul Tony Abbott nu face excepție. Putin își trimisese în avans patru nave de război spre Australia, într-o demonstrație de forță caracterizată drept ridicolă de liderii lumii, iar Abbott a ripostat aproape amenințându-l pe președintele rus cu bătaia când a afirmat că dorește să-i aplice un procedeu din fotbalul australian în legătură cu zborul MH17 în care au murit câteva zeci de australieni. Luați prin surprindere de limbajul deloc diplomatic al gazdelor, diplomații ruși au minimalizat declarațiile lui Abbott, calificându-le drept imature. N-au trecut decât câteva ore, și un alt prim-ministru recunoscut pentru stilul său direct, Stephen Harper al Canadei, i-a dat o replică șefului de la Kremlin care l-a lăsat cu gura căscată. În momentul în care Putin i-a întins mâna, Harper a cântărit o clipă, apoi i-a spus ceva de genul „Ei bine, cred că am să-ți strâng mâna, dar nu am să-ți spun decât un singur lucru: Ieși afară din Ucraina!”. Relațiile dintre Canada și Rusia se află deja la un nivel extrem de coborât ca urmare a pretențiilor Rusiei asupra zonei arctice și a incursiunilor navelor și avioanelor rusești în zone reclamate de Canada, dar acum riscă să devină înghețate.
Sancțiuni noi
Putin a încercat să restabilească legăturile cu lumea occidentală în cadrul unei întrevederi secrete – care a ajuns însă foarte repede la cunoștința BBC – cu premierul David Cameron și a avertizat, într-un interviu acordat canalului german ARD, cu falimentarea Ucrainei în cazul în care statele occidentale continuă să impună sancțiuni băncilor rusești. În același interviu, el și-a declarat susținerea pentru rebelii din estul Ucrainei și a promis că Rusia nu va permite ca „regimul de la Kiev să îi distrugă pe opozanții săi”, exprimând în acest fel susținerea directă a Moscovei față de rebelii separatiști pe care Ucraina îi numește „teroriști”.
Apelurile la „pragmatism” și la abandonarea sancțiunilor și reluarea legăturilor de afaceri „normale” între Rusia și Occident făcut de Putin în întrevederea cu Cameron nu par să fi fost auzite pentru că, după discuțiile avute cu liderii europeni, președintele Barack Obama a anunțat că s-a convenit impunerea de noi sancțiuni dacă Rusia continuă să destabilizeze Ucraina. Într-o conferință de presă ținută ieri, la încheierea summit-ului, Obama a declarat că „Statele Unite au subliniat foarte ferm necesitatea de a respecta principiile internaționale, iar unul dintre aceste principii este că nu invadezi o altă țară”.
Afirmațiile lui Obama sunt cea mai apropiată formulă a unui lider mondial de a numi conflictul din estul Ucrainei o „invazie” militară, iar disponibilitatea șefului de la Casa Albă de a face pasul în această direcție reprezintă cea mai clară dovadă că americanii nu au de gând să lase Ucraina să devină o afacere rusească, așa cum pretinde Kremlinul. Din momentul în care Statele Unite vor declara oficial conflictul din Ucraina o „invazie militară” a unui stat suveran de către un alt stat, ONU va fi obligată să ia o poziție de condamnare a Rusiei. Până atunci, americanii și europenii – inclusiv Franța și Germania – s-au înțeles asupra înăspririi regimului sancțiunilor despre care Obama a afirmat că „au început deja să muște”.
Dacă piețele financiare ruse au pierdut deja zeci de miliarde de dolari, iar rubla se află în cădere, cel mai rău „a mușcat” reducerea abruptă a prețului petrolului la un nivel nesustenabil pentru economia rusă în urma unui acord între Statele Unite și Arabia Saudită. Și nu doar americanii și europenii au convenit să impună noi sancțiuni, dar Obama a reușit să îi aducă în tabăra anti-Putin și pe prim-miniștrii Japoniei și Australiei, cu care a încheiat un acord privind sancționarea Rusiei.
Riposta ursului
După o mică dramoletă pusă în scenă sâmbătă, în care, mai întâi, surse apropiate delegației ruse la Bris-bane au declarat că Putin urma să plece în cursul dimineții și să nu mai ia parte la lucrările programate ieri ale summit-ului, ca urmare a primirii reci ce i s-a făcut, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului a dezmințit informația drept „un zvon fără sens”, Putin a plecat, totuși, ieri dimineață fără să-și ia rămas bun, fără să mai participe la mic-dejunul de lucru al celor 20 de lideri și fără să mai aștepte comunicatul final. Oamenii lui Putin au declarat că acesta a plecat mai devreme pentru că are un drum lung de făcut înapoi și are treabă acasă, dar mesajul nu a scăpat nimănui. Putin a ales confruntarea cu Occidentul, indiferent de amenințarea sancțiunilor și de perspectivele destabilizării economiei ruse și izolării internaționale și susținerea necondiționată a „noii Rusii” pe care trupele sale o creează în estul Ucrainei.
Pentru a întări mesajul, ieri au sosit în Ucraina 74 de camioane rusești încărcate cu „ajutoare umanitare” după o săptămână de lupte grele în regiunea Donețk, soldate, potrivit autorităților de la Kiev, cu șase răniți în rândurile militarilor ucraineni. În trecut, „convoaiele umanitare” rusești au fost o modalitate abia mascată de a transfera peste graniță echipament militar greu și bani, fapt confirmat și de Barack Obama în declarațiile sale de la Brisbane. Un purtător de cuvânt al armatei ucrainene a denunțat venirea convoiului și a avertizat că Rusia pregătește o ofensivă de proporții în estul Ucrainei. Modul sfidător în care Putin a refuzat până și cel mai mic compromis în chestiunea ucraineană, alegând confruntarea cu Vestul, poate fi un indiciu că această ofensivă este iminentă.
