În tradiționala conferința de presă de sfârșit de an, Vladimir Putin a confirmat că politica Rusiei în Ucraina nu se va modifica și i-a avertizat pe ruși că îi așteaptă doi ani de dificultăți economice. Vinovații pentru problemele prin care trece Rusia? Evident, Vestul și Statele Unite.
Dacă ai fi ascultat numai prima parte a litaniei recitate de președintele rus, ai fi zis că omul trăiește într-o realitate paralelă. Produsul Intern Brut a crescut (modest, ce-i drept, dar a crescut), a fost un an norocos pentru agricultură, cu recolte bune, iar guvernul va avea un excedent bugetar (altul care se laudă cu excendentul) de 1,9% din PIB. Una peste alta, Rusia ar sta foarte bine dacă n-ar exista „factorii externi“ care au determinat căderea valorii rublei cu jumătate în câteva zile și scăderea drastică a prețului petrolului. Pe deasupra mai sunt și sancțiunile. Acum o lună sau două, Putin și oamenii săi luau în râs sancțiunile și dădeau asigurări că acestea nu au absolut nici un efect asupra economiei ruse. Ieri, Putin a schimbat partitura și a recunoscut că sancțiunile sunt responsabile în proporție de 25-30% de problemele actuale ale Rusiei. Cum a ajuns la acest procent nu a mai spus, dar a dat asigurări că guvernul va găsi bani pentru a-și respecta obligațiile sociale. „Va trebui să mai tăiem pe ici pe colo“, a recunoscut președintele rus, dar nu a spus ce cheltuieli vor fi reduse și nici de unde va lua bani de pensii și programe sociale în condițiile în care, ca urmare a sancțiunilor Rusia nu se poate împrumuta pe piețele occidentale iar pentru a avea un buget echilibrat are nevoie de un preț al petrolului de 100 de dolari barilul. La 60-61 de dolari, cât valorează petrolul în prezent, Rusia nu are decât o opțiune: falimentul.
Nimic nu se schimbă
Din cele două probleme, piața energetică globală și sancțiunile economice, una este la îndemâna Rusiei. Atât secretarul de Stat, John Kerry, cât și cancelarul Angela Merkel au repetat în numeroase ocazii că sancțiunile nu sunt un scop în sine și că ele pot fi ridicate imediat ce Rusia își va modifica politica în Ucraina. Răspunsul la problemă pare evident.
Rusia se retrage din estul Ucrainei și din Crimeea și lasă această țară să își urmeze parcursul european. Dar nu. Putin a spus-o limpede: În Ucraina, „noi avem dreptate iar partenerii noștri occidentali greșesc“. Sancțiunile sunt „prețul plătit pentru independența și suveranitatea noastră“. Ca urmare, nimic nu se va schimba în politica Rusiei la Vest în pofida dificultăților economice prin care trece țara.
Cum se vor rezolva lucrurile? Răspunsul lui Putin este Soarta. Problemele vor dura „maximum doi ani“ după care „ine-vitabil“ se vor îmbunăți, pentru că „așa este viața“.
Cu alte cuvinte, rușii trebuie să sufere în liniște ciclurile economice pentru că nu este nimic de făcut. Cât despre Ucraina, Putin a vorbit vag despre un „spațiu comun“, dar nu a știut să spună cum va arăta acest spațiu. Cu toate acestea, analiștii au observat că s-a abținut să mai vorbească despre „Junta“ aflată la putere la Kiev și despre „Novorossiya“ termenul prin care atât el, cât și presa rusă desemnau estul Ucrainei. La București, președintele Traian Băsescu a observat înaintea plecării la summitul UE, că „uşor, uşor domnul Putin o să renunţe la aroganţă. Am văzut declaraţia ministrului de Externe, Lavrov, făcută ieri sau alaltăieri, precum că Moscova nu intenţionează să facă din estul Ucrainei o nouă Crimee, ceea ce este un joc pentru copii. Nimeni nu spune că Federaţia Rusă vrea să anexeze estul Ucrainei, ci toţi spunem că Federaţia Rusă vrea să creeze o Transnistrie în estul Ucrainei. Tipul acesta de politică promovat de Kremlin nu mai păcăleşte pe nimeni. Aş aştepta de la demnitarii ruşi să spună că nu vor crea o Trasnsnistrie în estul Ucrainei, şi nu o Crimee, că nimeni nu îi suspectează de aşa ceva“.
Băsescu a precizat că „vom susţine escaladarea, creşterea nivelului de sancţiuni, în aşa fel încât Moscova să înţeleagă că Uniunea Europeană îşi menţine principiile şi că în Europa nu poţi să creezi Transnistrii, ori de câte ori interesele tale de expansiune a intereselor îţi cer acest lucru“.
Extinderea sancțiunilor la interzicerea investițiilor occidentale în Crimeea, în special în exploatarea zăcămintelor de petrol și gaze fusese convenită cu câteva zile în urmă la nivel guvernamental iar ieri, șefii de stat și de guvern, au aprobat această măsură. Nimic nu se schimbă așadar în politica Rusiei față de Ucraina și, ca atare, nici în raporturile dintre Vest și Rusia.
Ursul și taigaua
De vină, în opinia lui Putin sunt, desigur, occidentalii, mai ales americanii, care „creează amenințări“ la adresa Rusiei. El a reluat metafora cu ursul și taigaua și i-a acuzat pe americani că „vor să smulgă ghearele și dinții“ respectivului urs și apoi să-i ia taigaua cu totul. Dacă „ghearele și dinții“ sunt armele nucleare ale Rusiei și capacitatea lor de descurajare, instrumentul acestei torturi americane este scutul antirachetă pe care aceștia vor să îl instaleze în Estul Europei, inclusiv în România, asta după ce au extins NATO spre Est deși promiseseră că nu o vor face. În viziunea lui Putin, Rusia se află sub o permanentă stare de asediu din partea Vestului și a Statelor Unite iar rușii, chiar dacă suferă, suferă pentru a-și apăra independența și suveranitatea. Teza Kremlinului este că invazia Ucrainei și alipirea Crimeii nu reprezintă un act de agresiune, ci unul de apărare față de agresiunea Occidentului. Teama de inamicul extern care amenință în permanență Rusia i-a ținut până acum pe ruși uniți în jurul lui Putin, care se bucură încă de o mare popularitate. Degradarea continuă a economiei fără altă perspectivă de redresare decât soarta, ar putea destrăma însă curând această unitate.
