Miniștrii Apărării ai NATO reuniți la Bruxelles pentru două zile vor aproba un pachet de asistență în vederea întăririi capacității de apărare a Republicii Moldova. Pachetul reprezintă o primă apropiere consistentă între NATO și Chișinău și deschide dezbaterea privind neutralitatea fostei republici sovietice, asumată prin Constituție.
Moldova a primit numai vești proaste în ultima vreme. FMI și Banca Mondială au îngețat asistența financiară ca urmare a faptului că guvernul a respins solicitarea de lichidare a băncilor din care s-a furat un miliard de dolari și a decis în schimb să le „naționalizeze”, adică să „naționalizeze” paguba. Reprezentantul Uniunii Europene a avertizat guvernul că „ceasul ticăie” pentru programele de finanțare UE, pentru că Moldova nu face reformele cerute în Justiție, care rămâne sub control politico-oligarhic. Oamenii rușilor și-au consolidat pozițiile la recentele alegeri locale și însăși Primăria Chișinăului se află pe muchie de cuțit la turul al doilea, care are loc duminică.
Singura veste bună este aprobarea de către miniștrii Apărării ai NATO a pachetului de asistență privind consolidarea capacității de apărare. Pachetul este unul destul de tehnic și prevede reformarea şi modernizarea structurilor de apărare ale Republicii Moldova, evaluarea riscurilor care pot ameninţa acest stat, precum şi asistenţă pentru reevaluarea doctrinei militare. Concret, acest lucru înseamnă că NATO va oferi asistenţă legislativă în domeniul securităţii naţionale, va trimite experţi ai organizaţiei la Chișinău pentru a coordona reformarea sistemului militar al ţării și va facilita demararea unor discuţii între oficialii moldoveni şi ţările care ar putea furniza echipament militar. Deși nu pare mare lucru, acest program, care mai este implementat în Georgia, a cărei armată a fost decimată în războiul din 2008, și în Iordania, aflată sub amenințarea Statului Islamic, marchează debutul unui proces la capătul căruia armata moldoveană va fi organizată și va funcționa după model NATO și va fi dotată cu armament produs în statele NATO, pentru că asta înseamnă, de fapt, medierea între NATO și furnizorii de armament.
Un pas considerat uriaș
Pentru Moldova, a cărei armată este o ruină datând din epoca sovietică, aflată într-o stare mai proastă decât cea ucraineană, este un pas uriaș în apropierea strategică de Occident. De fapt, cum afirmă profesorul Armand Goșu de la Universitatea București, „această decizie a Alianței reprezintă cea mai bună veste pentru Moldova de la semnarea Acordurilor de Asociere la Uniunea Europeană, care poate avea un impact major asupra evoluțiilor din această țară”. Întrebarea este dacă și moldovenii sunt pregătiți să facă acest pas uriaș.
Începând din toamna, anului trecut de când oficialii militari NATO și americani și-au sporit numărul vizitelor la Chișinău, numai doi responsabili politici din această țară s-au pronunțat limpede, fără echivoc și consistent în favoarea unei apropieri a Moldovei de NATO în contextul amenințării ruse: președintele Nicolae Timofti și ministrul Apărării, Viorel Cibotaru. Mai mult, ambii au pus la îndoială principiul neutralității înscris în Constituție, în seama căruia au pus slăbiciunea strategică a Moldovei și capacitatea de apărare scăzută, care face, în esență, jocul Moscovei. Punerea în dezbatere a neutralității ar reprezenta însă o bombă politică pentru că ar obliga Moldova să renunțe la jocul tradițional la două capete și să ia o opțiune fermă pentru Occident și ar mai însemna și renunțarea de drept la suveranitatea asupra Transnistriei, pentru că NATO nu importă conflicte înghețate.
Această decizie a Alianței reprezintă cea mai bună veste pentru Moldova de la semnarea Acordurilor de Asociere la Uniunea Europeană, care poate avea un impact major asupra evoluțiilor din această țară.“
