Comisia Europeană a prezentat la Bruxelles un proiect pentru integrarea Turciei în lista ţărilor exceptate de viză pentru maximum 90 de zile în spaţiul Schengen.
Planul are mai multe capitole, între care şi liberalizarea vizelor pentru cetăţenii turci care călătoresc în Europa. Acest dispozitiv este legat de promisiunea Ankarei de readmisie a tuturor migranţilor care sosesc în Grecia, inclusiv refugiaţii sirieni. Decizia va trebui aprobată de Consiliul şi Parlamentul europene înainte de sfârşitul lunii iunie, ceea ce promite discuţii strânse. De partea sa, Turcia trebuie să îndeplinească 72 de criterii.
Comisia a aplaudat marţi un decret al guvernului turc ce prevede ridicarea vizelor de intrare în Turcia pentru toţi cetăţenii UE, sub condiţia reciprocităţii. Purtătorul de cuvânt al Comisiei a precizat că „măsura priveşte toţi cetăţenii din toate cele 28 de ţări membre UE, repet «toate cele 28», inclusiv Cipru“.
Există temeri în UE că Bruxellesul este prea indulgent faţă de Turcia, în momentul în care este taxată pentru atingerea libertăţii de expresie şi ONG-ul Amnesty International acuză Ankara că a trimis zeci de persoane în Siria distrusă din 2011 de război. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi premierul turc, Ahmet Davutoglu, s-au felicitat marţi, în cadrul unei convorbiri telefonice, pentru scăderea continuă a numărului de migranţi care traversează Marea Egee.
Da, dar cu rezerve
Bruxelles se pronunţă în favoarea unei exceptări de la vize, sub rezerve, pentru turcii care călătoresc în Europa, din care Ankara face o condiţie pentru continuarea aplicării acordului său migratoriu cu UE, dar care pune europenii în situaţie stânjenitoare. Executivul european a precizat însă că pentru o undă verde definitivă în viitoarele săptămâni, Ankara trebuie să îndeplinească încă cinci criterii (opt potrivit unei surse diplomatice). Cele 72 de criterii cerute în total merg de la garanţii asupra securităţii documentelor de identitate până la respectarea drepturilor fundamentale, trecând prin alinierea asupra politicii UE de vize faţă de terţe ţări.
Turcia a crescut presiunea asupra problemei vizelor, ameninţând că va pune în discuţie pactul său din 18 martie cu Uniunea Europeană, care prevede retrimiterea în Turcia a tuturor migranţilor noi care sosesc pe insulele greceşti, inclusiv doritorii de azil.
Dar chiar în cazul unei unde verzi oferită de Comisie, exceptarea de la vize va trebui confirmată şi de Consiliul şi Parlamentul europene, iar statele membre vor avea şi ele un cuvânt de spus, într-un context de neîncredere crescândă faţă de regimul islamo-conservator turc. Faţă de îngrijorările din UE, Paris şi Berlin solicită crearea unei „frâne de urgenţă“, un mecanism de suspendare rapidă a exceptărilor de vize acordate terţelor ţări, dacă sunt observate lipsuri.
Scopul este de a asigura ţările care se tem de declanşarea unui nou aflux migratoriu, în timp ce procese de exceptare sunt avansate cu Ucraina, Georgia, Republica Moldova şi Kosovo. În afara problemei vizelor, Comisia a dat undă verde ţărilor ce doresc prelungirea, în mod excepţional, a controalelor la frontierele interioare spaţiului Schengen, reintroduse sub presiunea migratorie şi ameninţării teroriste.
Un alt punct al planului Comisiei ar putea antrena o mai bună repartizare a cererilor de azil între statele membre şi o accelerare a procedurii. Sistemul actual zis „Dublin“ este menţinut în parte: un doritor de azil face cererea în prima ţară UE în care ajunge, dar presiunea asupra unor state trebuie ridicată. Ca urmare, trebuie stabilit cât mai rapid că o ţară este supusă unor cereri prea numeroase şi va fi stabilit un număr de referinţă ţinând cont de mărimea şi bogăţia acesteia. Toate persoanele care pot pretinde azil vor fi automat repartizate în UE.
Comisia Europeană a prezentat propunerea sa de revizuire a regulilor de la Dublin care definesc ce stat membru al UE este responsabil de tratarea unei cereri de azil.
