Lideri din peste 50 de ţări, inclusiv reprezentanţi ai musulmanilor, s-au alăturat duminică sutelor de mii de cetăţeni francezi în marşul de solidaritate a cărui amploare a făcut din Paris capitala mondială de rezistenţă împotriva terorismului şi apărarea libertăţii. Un omagiu fără precedent adus victimelor atacurilor militanţilor islamişti contra publicaţiei Charlie Hebdo şi a unui supermarket evreiesc din Paris.
este 2.000 de agenţi de securitate, trupe de elită şi lunetişti au fost mobilizaţi într-un dispozitiv excepţional pentru asigurarea securităţii manifestanţilor de posibile atacuri. Starea de alertă rămâne ridicată la cel mai înalt nivel în Franţa, premierul Valls vorbind de un război contra terorii. Al Qaeda din Yemen ameninţă Franţa cu alte atentate.
Referindu-se la manifestaţia uriaşă de duminică din Paris, premierul Manuel Valls a declarat că „va fi o manifestaţie fără precedent, care va fi înscrisă în cărţile de istorie şi va demonstra puterea şi demnitatea poporului francez care îşi strigă ataşamentul pentru libertate şi toleranţă”.
Marşul tăcerii de la Paris, la care au participat peste un milion de persoane, reflectă şocul produs de cel mai grav atac islamist asupra unui oraş european în ultimii doi ani, care pentru Franţa a pus problema libertăţii de exprimare, a religiei şi securităţii şi, dincolo de frontierele franceze, a expus vulnerabilitatea statelor la atacuri urbane. La această mobilizare excepţională au fost luate măsuri excepţionale de securitate, fiind amplasat un dispozitiv fără precedent pentru a încadra marşul şi existând o vigilenţă întărită având în vedere participarea unor înalte personalităţi străine. Ministrul de Interne, Bernard Cazeneuve, a detaliat amploarea mijloacelor umane desfăşurate pentru această ocazie. 24 de unităţi de forţe mobile, circa 20 echipe BAC (Brigada anti-criminalitate), 56 echipe de motociclişti, în total peste 2.300 poliţişti au fost mobilizaţi pe diferite itinerarii între Piaţa Republicii şi Nation, din care cel puţin 150 detectivi în civil.
Pe parcursul celor două trasee anunţate pentru manifestaţie, zeci de lunetişti s-au poziţionat pe acoperişuri şi toate gurile de canal au fost inspectate înaintea trecerii cortegiului. O importantă supraveghere aeriană a fost asigurată pentru decelarea celei mai mici mişcări suspecte. În afara mobilizării forţelor de poliţie, principalele partide politice şi organizaţii sindicale participante la demonstraţie au anunţat desfăşurarea propriilor servicii de ordine pentru protejarea locurilor sensibile. Pentru fluidizarea manifestaţiei, principalele staţii de metrou situate pe traseu au fost închise. Paralel cu acest dispozitiv, planul Vigipirat a fost menţinut la nivel maxim „de alertă de atentat” la Paris, pentru protejarea reţelelor de transport, marilor centre comerciale, siturilor turistice…
Se ştie că 17 persoane, printre care ziarişti şi poliţişti, şi-au pierdut viaţa în trei zile de violenţă care a început cu un atac armat contra publicaţiei satirice Charlie Hebdo, miercuri, şi s-a terminat cu o luare de ostatici
într-un supermarket cacher, vineri. Cei trei atacatori înarmaţi au fost ucişi de forţele de poliţie şi GIGN.
Lideri politici din întreaga lume
Familiile victimelor atentatelor au mers în fruntea cortegiului, urmate de şeful statului şi oaspeţii străini, apoi personalităţile politice franceze. Preşedintele François Hollande a întâmpinat liderii internaţionali şi personalităţile franceze la Palatul Elysee, înainte de a merge cu toţii în Piaţa Republicii.
Au spus prezent la această manifestare de o amploare fără precedent şefi de stat şi de guvern din 50 de ţări, numărul lor făcând să se cutremure orice serviciu secret. De partea europeană – cancelarul german Angela Merkel, premierul britanic David Cameron, cel italian, Matteo Renzi, cel spaniol, Mariano Rajoy, preşedintele României, Klaus Iohannis, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, preşedintele Parlamentului European, Martin Schultz, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, preşedinta Confederaţiei elveţiene, Simonetta Sommaruga, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko, şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, preşedintele Kosovo, Atifete Jahjaga, premierii albanez, turc, georgian, tunisian, şefii guvernelor danez, belgian, olandez, grec, bulgar, ungar şi croat.
Au mai participat premierul israelian, Benjamin Netanyahu, şi şeful diplomaţiei Avigdor Lieberman, preşedintele palestinian Mahmoud Abbas, regele Iordaniei Abdallah al II-lea şi regina Rania. Africa a fost reprezentată de preşedintele malian, gabonez, nigerian şi beninez, iar America de Nord de ministrul american al Justiţiei, Eric Holder, şi de ministrul canadian al securităţii publice, Steven Blaney. De partea franceză, în afara şefului statului şi a premierului, au participat miniştrii şi ex-prim-miniştri, personalităţi din marile partide politice, personalităţi religioase, culturale, ONG-uri, scriitori, ziarişti.
Terorism, schimbare la faţă
Foşti ofiţeri superiori din serviciile secrete franceze şi specialişti în terorism şi criminalitate organizată explică mutaţiile survenite în jihadismul internaţional. Terorismul mondial
şi-a schimbat metoda şi figura. Nu doar din raţiuni strategice, ci pentru că fundamentalismul a fost regândit cu apariţia şi propagarea reţelelor sociale. Azi, fiecare jihadist poate, în mod individual sau în cadrul unei mici celule, să comită atentate susceptibile să facă să tremure o naţiune întreagă. Al Qaeda şi Statul Islamic nu vor să repete atacuri de tip 11 septembrie şi privilegiază atentate la scară redusă, ce implică puţin oameni şi nu necesită mari pregătiri, precum cele care au lovit Parisul între 7 şi 9 ianuarie.
Iohannis, întâlnire cu liderii europeni
La mitingul de la Paris, România a fost reprezentată de preşedintele Klaus Iohannis. Înainte de începerea marşului, Iohannis, s-a întâlnit cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, cancelarul Germaniei, Angela Merkel și președintele Parlamentului European, Martin Schulz, precum și cu alți reprezentanți ai statelor europene prezenți la Paris, potrivit purtătorului de cuvânt Tatiana Niculescu Bran. De asemenea, preşedintele francez i-a mulţumit lui Klaus Iohannis, la Palatul Élysée, pentru solidaritatea manifestată în primele ore după atentat şi pentru prezenţa la marşul de solidaritate.
