6.8 C
București
miercuri, 25 decembrie 2024
AcasăSpecialNicolas Sarkozy, lovit de bomba Bygmalion

Nicolas Sarkozy, lovit de bomba Bygmalion

După un an şi jumătate de anchete, percheziţii, expertize şi audieri, judecătorii francezi sunt convinşi că sumele cursei prezidenţiale din 2012 au explodat efectiv, în punctul de a costa mai mult decât dublul plafonului autorizat (22,5 milioane euro) pentru a ajunge la 50 milioane euro. Celor 18 milioane de euro în facturi false emise de societatea Bygmalion li se adaugă alte 10 milioane euro în facturi electorale plătite de partid.

Cum s-a reuşit cheltuirea a 50 milioane euro în trei luni, adică circa 615.000 euro pe zi? O parte a răspunsului se află tocmai în acele facturi false. O altă parte, neaşteptată şi care a stupefiat anchetatorii, a fost descoperită toamna trecută într-o carte ce recapitula toate cheltuielile Uniunii pentru o Mișcare Populară, al cărui președinte este Nicolas Sarkozy, din 2012.  Zece milioane care au vizat întâlniri electorale au fost disimulate pentru a nu pulveriza plafonul autorizat de lege. Potrivit publicației L’Obs, aceste facturi, adesea anecdotice, uneori explozive, relatează povestea campaniei electorale cea mai oneroasă de până acum în Franţa.

La 16 februarie, după o zi în­treagă de audiere, Nicolas Sarkozy a fost pus sub acuza­re pentru finanţarea ilegală a campaniei sale prezidenţiale din 2012, pentru „depăşirea plafonului legal de cheltuieli electorale”. Celelalte capete de acuzare – fals, escrocherie şi abuz de încredere – şi a fost plasat sub statutul de martor asistat.

În particular, în ultimele săptămâni, Nicolas Sarkozy a negat că ar avea de a face cu afacerea Bygmalion, care îl urmăreşte de peste un an şi jumătate. „Hoţi, escroci, nu am nimic de a face cu ei, amicii lui Cope”, s-a enervat în mod repetat liderul Republicanilor evocând un complot, un scandal.

Devansat de Juppe?

Pentru Nicolas Sarkozy, această nouă punere sub acuzare constituie o lovitură politică dură privind proiectul său de revenire la Élysée, pentru că intervine într-un moment deosebit de dificil pentru el. Aflat în sondaje cu mult în urma lui Alain Juppe, sfidat în mod deschis de rivalii săi pentru primare, lăsat din braţe de mulţi din foştii săi aliaţi, preşedintele Republicanilor nu a fost niciodată într-o postură atât de rea de la revenirea sa în politică, în toamna lui 2014. În aşa fel încât mulţi, la dreapta, au dubii privind şansele sale de a aduce taberei sale victoria în 2017.

Anunţul punerii sub acuzare i-a fragilizat şi mai mult poziţia pentru că îi aduce un plus de neîncredere, apărând ca un candidat riscant, care nu este la adăpost de o condamnare care ar împiedica prezentarea la prezidenţiale. Or, noua situaţie poate induce dubiul în rândul simpatizanţilor de dreapta asupra capacităţii sale de a câştiga şi poate împinge unii să îl susţină pe Juppe, care apare mai bine plasat în sondaje.

În iulie 2014, fostul şef de stat a fost deja pus sub acuzare pentru corupţie şi trafic de influenţă în dosarul ascultărilor, în care este suspectat că a încercat să obţină, la începutul anului 2014, de la un înalt magistrat, informaţii acoperite de secret într-o procedură judiciară. Cele două anchete judiciare constituie o sabie a lui Damocles ce poate eventual să-l descalifice pe Sarkozy în cursa pentru Élysée.

Naşterea republicanilor

Pentru a sublinia trivialitatea judecătorilor care îi caută „purici în păr”, Nicolas Sarkozy s-a referit din nou asupra marilor sale proiecte  pentru francezi. În Figaro Magazine el a relatat că vrea să „reinventeze modelul democratic francez” sau „refondeze corpul ideologic al dreptei”. Sarkozy militează pentru crearea unei vaste reuniuni deschisă centriştilor şi societăţii civile. Vorbeşte despre schimbare totală, de a revoluţiona tot făcând să sară în aer vechiul clivaj dreapta-stânga. Pentru a desemna acest „creuzet al unei noi alianţe cu francezii”, el a propus un nou nume pentru UMP: Le Republicains (LR), Sarkozy dorind să şteargă din vocabularul politic sigla UMP, atât de încărcată de ameninţări. Şi a reuşit, în pofida reticenţelor unor apropiaţi ai lui Alain Juppe. Adică, o altă Mărie cu o altă pălărie.

Dar toate aceste eforturi nu au fost suficiente pentru a face să dispară indisolubila relaţie între revenirea lui Sarkozy ca şef de partid şi afacerea conturilor campaniei sale prezidenţiale. Este adevărat că ex-şeful UMP, Jean-François Cope a făcut totul ca nime i să nu uite. Dacă ar fi să îl credem pe Nicolas Sarkozy, afacerea Bygmalion nu ar fi nimic altceva decât un hold-up comis de amicii lui Cope, care au profitat de campania prezidenţială pentru a goli seifurile UMP. Copé şi-a fluturat inocenţa lăsând să se înţeleagă că a fost victima unei crime care îl depăşeşte.

Bygmalion este obiectul resentimentelor lui Sarkozy şi în lungi discursuri explică revenirea sa pentru a pacifica şi reconstrui familia sa în ruine. 

Nicolas Sarkozy a fost plasat sub statut de martor asistat pentru „fals, escrocherie şi abuz de încredere“ şi pus sub acuzare pentru finanţare ilegală.

Cele mai citite

Furtuna puternică de la București a provocat un accident cu două mașini. Un minor a ajuns la spital

Un șofer a provocat un accident, marți seara, în Capitală, după ce a încercat să evite un copac doborât de vânt pe Bulevardul Kiseleff....

Zimbrul renaște în Munții României, după mai bine de două secole de absență

Reintroducerea zimbrilor în pădurile din România marchează o reușită importantă în conservarea naturii Zimbrul, unul dintre cele mai emblematice animale sălbatice ale Europei, a revenit...

Creștere de 28%: Fondurile de pensii private au depășit pragul de 155 miliarde de lei

Politica investițională a fondurilor de pensii private rămâne concentrată pe piața financiară locală Fondurile de pensii private din România au înregistrat o creștere semnificativă a...
Ultima oră
Pe aceeași temă