Miniştrii Apărării ai statelor membre NATO au aprobat un nou model de disuasiune, care va pregăti terenul pentru ca Alianţa să poziţioneze trupe la frontierele sale, pentru prima oară după Războiul Rece.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că deciziile luate de miniştrii Apărării vor permite întărirea prezenţei Alianţei pe flancurile de est. Deşi membrii NATO nu și-au luat angajamente în mod oficial pri-vind furnizarea de trupe, Stoltenberg a precizat că noua forţă va fi multinaţională: „Este un element-cheie pentru că va trimite un semnal foarte clar că un atac asupra unui aliat va fi un atac asupra ansamblului Alianţei“. Responsabilii organizaţiei nord-atlantice şi membrii acesteia precizează că decizia va fi o etapă importantă pentru întărirea apărării Europei.
Amploarea forţelor terestre şi maritime care vor lua parte la misiunea organizaţiei nu va fi decisă până la summitul NATO din iulie. Dar SUA au declarat că vor contribui cu un supliment de 3.000 de soldaţi anul viitor la apărarea europeană, iar Marea Britanie a precizat că va furniza nave de război suplimentare pentru operaţiunile Alianţei în Marea Baltică în acest an.
Adam Thompson, ambasadorul britanic la NATO, a declarat că Alianţa „va reveni la sursă“ și se va concentra asupra apărării membrilor săi. Dar disuasiunea modernă este complet diferită de abordarea din perioada Războiului Rece. Disuasiunea este centrul misiunii NATO, cea mai bună formă de apărare. Important pentru NATO este cu cât vor contribui alţi aliaţi şi dacă angajamentul SUA pentru o sumă suplimentară de 3,4 miliarde dolari va stimula creşterea contribuţiilor aliaţilor sau va avea un efect invers. Majoritatea membrilor forţelor internaţionale aflate în prezent în Polonia şi Țările Baltice sunt americani şi britanici.
Contracararea tacticilor „hibride“ ale Rusiei
După anexarea Crimeii de către Rusia în 2014, membrii NATO au luat în dezbatere modalitatea de abordare a Moscovei, precum şi de întărire a apărării Alianţei. Reuniunea de miercuri de la Bruxelles a pus capăt acestor dezbateri, dând semnalul că NATO va desfăşura un mic număr de trupe şi nave de război în Europa de Est. Alianţa evită să descrie această forţă ca permanentă, pentru a nu viola termenii unui acord cu Rusia de a nu staţiona forţe permanente sau substanţiale la frontierele sale.
Acordul de miercuri face parte dintr-un efort al NATO şi al UE de dezvoltare de noi strategii pentru contracararea ameninţărilor „hibride“, responsabili ai Alianţei subliniind că accelerarea luării deciziilor privind contracararea tacticilor militare netradiţionale utilizate de Rusia în Ucraina este esenţială în elaborarea noii sale politici.
Suplimentarea forțelor militare pentru Europa de Est va fi determinată în următoarele luni și, potrivit unor responsabili, ar putea fi de circa 600 militari pentru fiecare dintre Țările Baltice şi Polonia. Forţe suplimentare ar putea fi desfăşurate şi în România şi Bulgaria.
NATO examinează şi propunerea Germaniei şi Turciei de lansare a unei misiuni de suprave-ghere în Marea Egee, obiectivul fiind de a avea o „viziune clară“ a activităţii călăuzelor pe coasta turcă, printr-o împărtăşire în timp real a informaţiilor. Dacă o astfel de operaţiune va vedea lumina zilei, va fi o premieră pentru organizaţia militară defensivă, care până acum a refuzat să se implice direct în criza gravă a migraţiei cu care se confruntă Europa. Joi, secretarul american al Apărării, Ashton Carter, a anunţat că Alianţa este gata „să susţină şi să participe la o operaţiune navală“ în Marea Egee. Operaţiunea va trebui să fie pregătită de autorităţile militare ale NATO şi orice decizie necesită consens. Turcia a acceptat ca persoanele salvate în timpul acestei operaţiuni să fie retrimise pe solul său.
Campanie agresivă a propagandei ruse în privința crizei refugiaţilor în UE, media publică rusă prezentând o Europă plonjată în insecuritate şi lideri incapabili să remedieze situația.
