Cancelarul german consideră inacceptabil faptul că unele ţări din UE refuză să primească refugiaţi musulmani.
Angela Merkel, cancelarul Germaniei, a denunţat, într-un interviu pentru televiziunea publică germană ARD, lipsa de solidaritate în cadrul UE și a criticat ţările care refuză primirea refugiaţilor, estimând că „fiecare trebuie să-și asume partea sa“. Revenind la propunerea sa de introducere a cotelor de repartizare a refugiaţilor, cancelarul a subliniat că „trebuie găsită o soluţie comună“. Germania a primit în 2015 circa un milion de migranţi care au cerut azil, în mare parte originari din Siria, Irak și Afganistan. Un înalt responsabil german a declarat, ieri, că în 2015 au fost înregistraţi între 250.000 și 300.000 de migranți.
Potrivit presei, prin decizia din septembrie 2015 a Angelei Merkel de a deschide ţara sa doritorilor de azil, numeroase state europene, în special din Europa de Est, consideră că s-a creat un „apel migratoriu“, afirmând că nu doresc emergenţa unei comunităţi musulmane pe teritoriile lor. Premierul ceh, Bohuslav Sobotka, declara la 23 august: „Nu avem o comunitate musulmană puternică. Şi nu dorim ca o comunitate musulmană forte să se formeze aici, având în vedere problemele pe care le observăm“.Potrivit unui sondaj Emnid, publicat duminică de Bild am Sonntag, 50% dintre germani se opun unui al patrulea mandat de cancelar pentru Angela Merkel, popularitatea ei fiind în scădere din cauza generoasei politici de primire a migranţilor.
Schimbare de abordare
În urmă cu un an, descoperirea în Austria a 71 de migranţi morţi într-un camion șoca Europa, care consimţea primirea masivă de refugiaţi, înainte de a închide frontierele și a încheia cu Turcia un acord mai fragil ca oricând. Gerald Tatzgern, șeful Departamentului de luptă contra traficului de migranţi în Austria, declară că, o dată cu extinderea conflictelor, „numărul persoanelor care doresc azil în Europa folosind o rută sau alta este mai crescut decât acum un an“. Pe lângă afluxul de refugiaţi, infiltrarea teroriștilor printre ei și agresiunile atribuite migranţilor au alimentat ostilitatea unei părţi a populaţiei.
La 18 martie, UE și Turcia au încheiat un acord controversat, potrivit căruia Ankara se angaja să blocheze trecerea refugiaţilor spre Europa. Numărul migranţilor ce tranzitau prin Balcani și Europa Centrală a scăzut. Acest acord este astăzi compromis. Turcia ameninţă că îl denunţă dacă nu obţine de la UE liberalizarea vizelor pentru cetăţenii săi. Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, arată că riscul de a vedea acordul capotând a crescut după puciul ratat din 15 iulie și epurările masive ce au urmat în Turcia, care au complicat relaţiile UE cu Ankara. Accesul cetăţenilor turci în UE fără viză – recompensa principală pentru colaborarea Ankarei la blocarea afluxului de migranţi în Europa – a fost întârziat din cauza acestor represiuni, dar și a unui diferend asupra legislaţiei turce antiterorism.
Viena are în vedere activarea în septembrie a unui „decret de urgenţă“ ce va permite respingerea migranţilor care cer azil.
