Premierul grec, Alexis Tsipras, şi ministrul de Finanţe, Yanis Varoufakis se află în turneu european, un tur de forţă în încercarea negocierii enormei datorii a Greciei cu principalii creditori (BCE, UE şi FMI). Cu o trecere pe la Banca Centrală Europeană (BCE) la Frankfurt a ministrului de Finanţe pentru a solicita ceva pentru „menţinerea capului deasupra apei“ în lunile care vin pentru evitarea falimentului.
Un turneu în ritm frenetic şi semnele arată o atenuare a conflictului între Tsipras şi creditorii ţării sale. Marţi, ministrul de Finanţe, Yanis Varoufakis, a arătat o nouă carte propunând înlocuirea datoriei Greciei deţinută de BCE cu o datorie „perpetuă“, cu durată nelimitată şi a reluat ideea sa de indexare a rambursării datoriei contractată de la europeni odată cu creşterea economică. Două propuneri primite bine pe pieţe, care le-au interpretat ca un semn că Guvernul Alexis Tsipras este gata să renunţe la exigenţa iniţială de anulare pur şi simplu a unei părţi a datoriei, pe care a promis-o în campania electorală.
Dar problema este departe de a fi reglată. Yanis Varoufakis s-a aflat miercuri la BCE pentru o reuniune cu preşedintele BCE, Mario Draghi, după care va merge la Berlin unde speră să se întâlnească joi cu omologul său german, Wolfgang Schäuble, potrivit cotidianului elen Ta Nea. Reuniunea dintre Draghi şi Varoufakis a coincis cu o reuniune a Consiliului guvernatorilor ai BCE asupra subiectelor politicii monetare. Consiliul ar putea să se pronunţe asupra reînnoirii sau nu a unei susţineri financiare de urgenţă a băncilor elene, în prezent confruntate cu importante retrageri din depozite.
O partidă de poker
Ca atare, vizita lui Varoufakis la BCE este crucială. Pentru că, în marginea negocierilor în jurul datoriei, Grecia s-a angajat într-un uimitor raport de forţă cu BCE. „Putem vorbi chiar de o partidă mincinoasă de poker, atât de o parte cât şi de cealaltă“, arată un specialist al instituţiei financiare europene. În afara participării în „troikă“, alături de FMI şi Comisia Europeană, BCE deţine o parte a obligaţiunilor suverane elene (27 de miliarde euro). Dar ca instituţie monetară a zonei euro, ea este şi „stăpâna“ lichidităţii bancare. Or, băncile greceşti, care asigură astăzi o parte a finanţării datoriei publice a ţării, au nevoie urgentă de bani.
După criză, Grecia răspunde necesităţilor de finanţare datorită creditelor troicii, dar emite şi obligaţiuni pe termen scurt – numitele T-bills – achiziţionate de băncile sale. Acestea împrumută de la BCE, încredinţându-i în contrapartidă, drept garanţie, titlurile financiare numite colaterale. „Acestea din urmă ar putea fi T-bills, sau datorii bancare garantate de statul grec, precizează Frederik Ducrozet, de la Credit Agricol CIB.
Tsipras află puterea UE
Premierul grec, Alexis Tsipras, a decis să renunţe la cele 7 miliarde euro, ultima tranşă din cadrul ajutorului troicii şi recursul la T-bills este esenţial pentru Atena. Fără asta, ţara ar avea dificultăţi să ramburseze în 2015 cele 20 de miliarde euro către diverşi creditori. Şi nu este totul. Pentru a face faţă retragerilor din bănci, estimate la peste 10 miliarde euro după decembrie 2014, băncile elene au cerut la 22 ianuarie să beneficieze de lichidităţi de urgenţă – ELA – de la BCE. Şi miercuri urma să fie decisă prelungirea sau nu a acestui ajutor. Problema este că BCE nu acordă favorurile sale Greciei decât pentru că se află sub ajutorul troicii, potrivit declaraţiilor din ultimele zile ale unor membri ai Băncii Centrale Europene. Dacă Atena eşuează să găsească un acord cu aceasta din urmă, BCE ar putea să respingă colateralele elene şi să suspende ajutoarele ELA. Altfel spus, să taie robinetul lichidităţilor pentru băncile greceşti, care nu vor mai putea înapoia datoria publică. Şi, în termen financiar, Grecia ar risca falimentul.
Varoufakis încheie în Germania mini-turneul său european început duminică la Paris, continuat luni la Londra, după care a urmat Roma. În declaraţiile făcute pe parcurs, ministrul grec promite că niciodată nu va prezenta un buget negativ şi apelează la susţinerea Germaniei. Concret, dorinţa sa ar fi un „plam Merkel“ pe termen lung, referire la Planul Marshall al SUA pentru reconstrucţia Europei Occidentale după cel de-al doilea război mondial. El promite că Grecia nu va mai prezenta un deficit bugetar „niciodată, niciodată, niciodată“.
