Franța nu va primi mai mult de 30.000 de solicitanți de azil în cadrul planului europan de distribuire a acestora, a subliniat premierul francez Manuel Valls, potrivit Mediafax.
„Comisia Europeană a propus (să fie create) centre de primire pentru 160.000 de solicitanţi de azil. Franţa (…) a propus să primească 30.000. Nu va primi mai mulţi”, a subliniat şeful Guvernului francez.
Potrivit planului CE adoptat marţi de miniştrii de Interne într-o reuniune de urgenţă la Bruxelles, Germania şi Franţa urmează să accepte cele mai multe persoane – 31.443 şi, respectiv, 24.031. Spania, Polonia şi Olanda sunt următoarele – cu 14.931, 9.287 şi, respectiv, 7.214 de azilanţi, potrivit acestui sistem obligatoriu de cote, care are ca criterii populaţia, economia, şomajul şi acceptarea în trecut a unor refugiaţi de către statele membre. România urmează să găzduiască 6.351 de azilanţi.
Liderii Uniunii Europene, afectate de o criză a migraţiei fără precedent şi disensiuni puternice în abordarea ei, au ajuns joi la un acord prin care să consolideze controalele la frontieră pentru a uşura afluxul şi să trimită un miliard de euro agenţiilor ONU care ajută refugiaţii în O. Mijlociu.
Ajutoare suplimentare urmează să fie acordate vecinilor Siriei, unde milioane de persoane s-au refugiat de la începutul conflictului. Liderii UE au convenit, de asemenea, să consolideze frontierele externe ale Uniunii.
Aproximativ jumătate de milion de migranţi au sosit în Europa anul acesta, scoţând la iveală disensiuni adânci în interiorul UE.
Liderii europeni au convenit să fie create centre speciale în ţările din prima linie a crizei în vederea primirii nou-veniţilor.
Un nou summit a fost programat să aibă loc în octombrie, iar Tusk şi preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker urmează să-l primească pe preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan pe 5 octombrie.
Summitul de joi a dat Greciei şi Italiei termen ca până în noiembrie să doteze cu personal centrele speciale în care nou-sosiţii să fie înregistraţi şi amprentaţi, să înceapă procesul de distribuire a sirienilor şi altora susceptibili să primească statut de refugiaţi către celelalte state UE şi să-i deporteze pe imigranţii economici.
Deportarea este o cerinţă a Germaniei şi Franţei, dar şi a unor foste ţări comuniste ca Ungaria, Cehia şi Slovacia, care au luptat să nu fie obligate să accepte cote de refugiaţi, o opoziţie respinsă marţi printr-o rară procedură de vot asupra unei probleme atât de sensibile în cadrul reuniunii miniştrilor de Interne din UE.
Însă acordurile nu pot face prea multe pentru a calma haosul şi tensiunile care au izbucnit între foste republici iugoslave inamice precum Serbia şi Croaţia sau să încetinească afluxul din Turcia către Grecia.
Colectiv, liderii de la nivel naţional au fost mustraţi de către Comisia Eeuropeană, care a demarat proceduri de infringement împotriva a 19 state europene pentru încălcarea legislaţiei cu privire la azil. Comisia le-a cerut, tot miercuri, să inverseze tăierile finanţărilor destinate Programului Alimentar Mondial.
Preşedintele CE Jean-Claude Juncker a anunţat că, per ansamblu, UE a dublat fondurile destinate gestionării crizei migraţiei, la un total de 9,5 miliarde de euro.
