Eforturile Atenei pentru a obţine ajutorul Rusiei în criza datoriei creează resentimente la Bruxelles şi Berlin, UE estimând că, în loc să piardă timp şi încredere, premierul Tsipras ar trebui să finalizeze lista de reforme.
Duminică, el s-a declarat încrezător într-un „final fericit“ al negocierilor cruciale aflate în curs cu creditorii – UE şi FMI – privind reformele pe care guvernul său trebuie să le pună în practică pentru a beneficia de credite internaţionale. Dar lista reformelor nu este finalizată.
Duminică, experţii eleni, ai UE, BCE şi FMI şi ai Mecanismului European de Stabilitate (MES) au continuat pentru a doua zi consecutiv, la Bruxelles, examinarea listei reformelor care, potrivit Atenei, ar trebui să îi aducă statului grec trei miliarde euro, o majorare a ratei de creştere de 1,4% şi un excedent primar de 1,5% în 2015. Media greacă prezența „discuţiile-marathon” de la Bruxelles ca fiind „dificile”, creditorii insistând asupra „măsurilor mai dure”.
Atena trebuie neapărat să încheie un acord cu creditorii până săptămâna viitoare pentru a obţine o parte a ultimei tranşe de împrumut care se ridică la 7,2 miliarde euro, fără care riscă să nu îşi poată rambursa datoriile. Până acum, Atena a beneficiat de două împrumuturi succesive de la UE şi FMI după debutul crizei în 2010, în sumă de 240 miliarde euro, în schimbul unui plan de austeritate şi reforme.
Vicepremierul Ioannis Dragasakis, aflat la Beijing, estima că există „posibilităţi reale şi nelimitate de cooperare economică” cu China. După concesionarea, în 2008, a două terminale din marele port grec Pireu grupului chinez Cosco, acesta este în prezent unul din candidaţii pentru achiziţionarea celor 67% părţi deţinute de statul elen în societatea Portului Pireu – OLP. În week-end, guvernul de la Atena a anunţat că statul va ceda participarea sa majoritară în Portul Pireu în vederea privatizării. Decizia este un pas înapoi al Executivului premierului stângii radicale Syriza, care după alegerea sa promisese anularea unei serii de privatizări lansate de guvernul precedent, printre care cele două mari porturi ale Greciei, Pireu şi Thesalonic.
Întâlnire cu Putin
Pentru că negocierile cu donatorii decurg cu dificultate şi Grecia are nevoie disperată de bani, Atena caută o susţinere în Rusia, premierul Alexis Tsipras urmând să facă o vizită la Moscova pe 8 aprilie.
Eforturile grecilor pentru obţinerea ajutorului Rusiei în criza datoriei sunt privite la Bruxelles şi la Berlin ca o pierdere de vreme, în timp ce se tergiversează finalizarea listei reformelor cerute de creditori pentru a fi eliberată tranşa de bani din împrumut. „Premierul Tsipras exploatează o strategie foarte riscantă”, a declarat pentru Spiegel preşedintele grupului PPE, conservator, al Parlamentului European, Manfred Weber, precizând că Tsipras încearcă să joace pe la spatele populaţiei elene şi al statelor membre UE. „Flirtul cu Rusia complică o soluţie constructivă a Europei în problemele financiare.”
Colegul lui Weber în grupul PPE, Herbert Reul, şeful grupului parlamentar CDU/CSU în Parlamentul European, a trimis un avertisment clar Atenei: „Aderarea la UE este sinonimă fiabilităţii şi încrederii. Cine se joacă acum cu focul şi caută ajutorul Rusiei îşi poate arde degetele”. Iar expertul CDU pentru Europa, Gunther Krichbaum, acuză guvernul grec al stângii radicale, Syriza, că „a pierdut timp preţios şi încredere”. În loc să ceară ajutor tovarăşilor săi din Rusia, premierul Tsipras ar trebui să prezinte în sfârşit propunerile concrete de reforme”, a declarat Krichbaum, preşedintele Comitetului pentru afaceri externe al Bundestagului. „Cel ce vrea ajutor de la UE trebuie să urmeze busola care arată Bruxelles, şi nu Moscova.”
Atena, manipulată de Moscova
Alexis Tsipras va fi la Moscova pe 8 aprilie și va fi primit de preşedintele rus, Vladimir Putin, dar neagă că merge în Rusia pentru a căuta un credit urgent. Potrivit Spiegel, guvernul grec doreşte să ceară Rusiei un ajutor pentreu economia sa în dificultate, mai precis o reducere a preţului gazului şi excepţii pentru produsele elene. „Tsipras trebuie să examineze atent dacă sistemul agresiv autocratic al Moscovei este un partener bun pentru el sau pentru naţiunile libere şi democratice din Europa, care timp de decenii au demonstrat o foarte puternică solidaritate cu grecii”, a mai declarat Weber.
Ministrul grec al Energiei, Lafazanis, este în fruntea „platformei de stânga” a Syriza şi este contra planurilor Comisiei Europene de examinare a acordurilor naţionale în domeniul energiei între UE şi ţări din afara UE. Sâmbătă, a cerut în presă rezistenţă contra „imperialiştilor fără scrupule” care vor să supună Grecia. Deschiderea spre Rusia a politicienilor de la Atena şi faptul că se simt mai apropiaţi de Moscova decât de Bruxelles alarmează Uniunea din cauză că Putin are o nouă şansă să influenţeze Europa de Sud-Est. Observatorii se aşteaptă ca Tsipras să profite de vizita la Moscova pentru a cere credite, deşi acesta a negat aceste planuri.
Recent, Atena a confirmat public că va căuta surse de finanţare în afara zonei euro şi este gata să conlucreze strâns cu Rusia pentru a garanta influenţa acesteia pe piaţa energetică în regiune. Tsipras merge la Moscova, vicepremierul Dragasakis se află la Beijing şi este de aşteptat ca Atena să primească investiţii ruseşti şi chineze.
