Statele UE, divizate, au eşuat să se înţeleagă asupra repartizării refugiaţilor şi mai multe ţări au restabilit controale la frontiere, între care Germania care anunţase că va accepta 800.000 de imigranţi.
Rezultatele reuniunii JAI de la Bruxelles sunt dezamăgitoare care se adaugă şocului produs de decizia Germaniei şi Austriei de restabilire a controalelor la frontierelor lor. O decizie care suspendă de facto libera circulaţie garantată de acordurile de la Schengen în Europa şi a fost urmată de Slovacia şi Republica cehă, care resping ideia cotelor obligatorii de repartizare a refugiaţilor. După reuniunea JAI, Italia şi Grecia au acceptat instalarea la frontierele lor de „hotspots”, centre de primire care trebuie să înregistreze migranţii la sosirea lor în Europa şi să decidă dacă au drept de azil sau este vorba de migraţie ilegală.
În ce priveşte Ungaria, pentru a opri exodul refugiaţilor spre vestul Europei, autorităţile au „sigilat” frontierele şi au închis principalul punct de trecere spre Serbia, spre disperarea sutelor de migranţi care fug din zone de conflict ca Siria, Irak şi Afganistan, şi au anunţat intenţia de a construi un nou gard de securitate la graniţa cu România. Budapesta a anunţat măsuri draconice contra migranţilor care vor intra ilegal şi a celor care îi ajută. Marţi la amiază, 60 de migranţi au fost arestaţi în Ungaria la frontiera cu Serbia şi Budapesta a angajat o procedură penală contra lor, pe care îi acuză că au „avariat” gardul de securitate ridicat la frontieră. Luni seara, frontiera a fost etanşeizată iar calea ferată a fost blocată cu un vagon la care a fost ataşat un cadru metali acoperit de sîrmă ghimpată în timp ce refugiaţii continuă să vină cu miile la frontieră.
A fost improvizat un culoar larg de aproape un metru şi lung de 50 metri, între blocuri de piatră şi un gard metalic. Aici se înghesuie migranţii care au fost autorizaţi să intre în Ungaria de unde speră să plece mai departe, în Germania şi Austria.
Devenită în câteva săptămâni o „Ţară a făgăduinţei” pentru refugiaţii din ce în ce mai numeroşi, Germania a decis să restabilească la frontiere controalele, Berlinul justificând decizia prin „inacţiunea” UE, asigurând că asta nu înseamnă că Germania închide frontierele pentru cei care cer azil şi pentru refugiaţi. Schimbarea de poziţie a cancelarului german Angela Merkel, confruntată cu probleme logistice şi cu nemulţumirea taberei sale politice interne, a survenit la câteva zile după ce pledase pentru primirea refugiaţilor fără limită ca număr.
Maiziere ameninţă?
Marţi, ministrul german de Interne, Thomas de Maiziere a evocat posibilitatea reducerii fondurilor structurale plătite de UE pentru ţările care resping ideia cotelor obligatorii de repartizare a refugiaţilor, o reacţie după eşecul de luni al europenilor privind criza imigraţiei. „Va trebui să discutăm despre mijloace de presiune” preciza ministrul german la canalul public ZDF. Îările care refuză repartizarea prin cote „sunt adesea ţările care primesc multe fonduri europene”. „Găsesc just ca ele să primească mai puţine mijloace”.
Ameninţarea lui de Maiziere este prima formulată în mod atât de clar, chiar dacă în ultimele săptămâni diverşi responsabili europeni, şi în special preşedinţia luxemburgheză a Uniunii, au vrut să reamintească ajutorul şi solidaritatea de care au beneficiat ţările Europei centrale şi de est de la căderea Zidului Berlinului. Fără să-şi ascundă agasarea faţă de atitudinea lor, Comisia Europeană s-a străduit să calmeze jocul evitând orice stigmatizare. Republica cehă, Slovacia şi România au campat ferm pe poziţia de refuz, Polonia şi Letonia nu şi-au ascuns nici un moment scepticismul. Luni seara, excedat, Thomas de Maiziere a ameninţat că va recurge la un vot care ar permite degajarea unei majorităţi, dar nu a vorbit despre tăierea fondurilor europene.
Data viitoare…
Un nou Consiliu ministerial va avea loc la 8 octombrie dar pronosticul este pesimist – dacă va fi organizat un vot, cum autorizează tratatele, majoritatea calificată cu această ocazie nu va face decât să confirme profunda diviziune a continentului. Ieri, surse de la Berlin anunţau că Angela Merkel cere o reuniune a liderilor UE pentru săptămâna viitoare.
În timp ce Viena a decis să desfăşoare militari la frontiera cu Ungaria, unde fluxul de imigranţi a luat proporţii fără precedent, Înaltul comisariat al ONU pentru refugiaţi a avertizat contra unui „vid juridic” cu care sunt confruntaţi refugiaţii în Europa şi a subliniat „urgenţa unui răspuns global european”. Dincolo de actuala criză umanitară, UE trebuie să aibă în vedere politica sa de imigraţie, fără să se mulţumească doar să privescă cum mor în Mediterana sute de migranţi economic, la fel de respectabili ca şi refugiaţii. Şeful Comieiei, Jean-Claude Juncker a chemat statele să deschidă „canale legale de migraţie” pentru că acestea ar permite „gestionarea mai bună a migraţiei” şi să facă „mai puţin atractivă activitatea ilegalîă a traficanţilor de fiinţe umane”.
