Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, s-a impus în faţa liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, în prima întâlnire oficială dintre cei doi, care a avut loc la Versailles. Dar mai relaxat!
Liderul de la Kremlin vrea să spargă Uniunea Europeană și NATO, ca să-și poată desfășura strategiile expansioniste, însă n-a reușit să-și impună în țările europene puternice oamenii în care a investit. Oare a pierdut partida cu Franța?
Mesaje dure la adresa presei
Ziarele americane, în special New York Times, au felicitat poziția puternică a tânărului lider de la Elysee în fața lui Vladimir Putin, un lider decis să aplice politici de forță, fără a ține seama de principiile comunității internaționale, pentru a servi interesele Rusiei.
Însă Macron a avut o poziție fermă într-o chestiune lipsită de forță politică, anume aservirea unei anumite părți a presei rusești intereselor Kremlinului. El i-a acuzat de propagandă mincinoasă la adresa lui, în timpul campaniei electorale, pe jurnaliștii de la Russia Today și Sputnik. „Aceștia nu se comportă ca organizaţii de presă şi jurnalişti, ci precum agenţi de influenţă şi propagandă, propagandă mincinoasă, nici mai mult, nici mai puţin”, a subliniat preşedintele francez. La finalul campaniei pentru alegerile prezidenţiale din Franţa, echipa lui Macron a refuzat să acorde acces instituţiilor media RT şi Sputnik, acuzându-le că ar răspândi informaţii false.
Linia roșie pentru Siria, un bluf
Însă, în privința subiectelor sensibile, cum este Siria, unde Rusia sprijină regimul Assad, vinovat de moartea a un milion de oameni, în timpul a șase ani de reprimare a revoluției poporului împotriva clanului dictatorial, Macron a mers la cacealma. New York Times a apreciat că Emmanuel Macron s-a impus în faţa lui Vladimir Putin. Prin ce? Poziția lui Macron a vrut să fie una de forță, care să arate implicarea chiar unilaterală a Franței în cazul în care se va mai utiliza arme chimice.
„O linie roșie este foarte clară din partea noastră, anume folosirea armelor chimice, indiferent de către cine”, a declarat șeful statului francez, în prezența lui Putin. „Orice folosire a armelor chimice va face obiectul represaliilor și al unei riposte imediate, în orice caz din partea francezilor”. Această declarație l-a satisfăcut pe liderul de la Kremlin, pentru că Macron a evitat să-l numească pe Bashar al-Assad, al cărui regim este susținut de Rusia, vinovat de utilizarea armelor chimice, în mod repetat, ceea ce marile puteri nu s-au sfiit s-o facă. Mai mult, Macron s-a arătat decis să lucreze cu Rusia în Siria, știut fiind că aceasta formează o alianță cu Iranul și milițiile șiite, ce susțin regimul Assad. „Prioritatea noastră absolută este lupta împotriva terorismului, este firul conducător al acțiunii noastre în Siria, și în această privință doresc, dincolo de munca pe care o efectuăm în cadrul coaliției, să ne putem întări parteneriatul cu Rusia”, a spus Emmanuel Macron. Rusia, Iranul, organizația teroristă Hezbollah, sunt responsabile de ținerea la putere a unui regim criminal, iar un lider puternic, ce vrea să fie un jucător pe scena mondială, spune acest lucru răspicat. Macron n-a spus-o! Fostul președinte francez, Francois Hollande, a avut o poziție fermă de condamnare a regimului Assad și a ajutorului acordat de Moscova. Însă la Macron se observă din start influența cancelarului german, Angela Merkel, cu care vrea să formeze un nucleu de putere în Europa. Iar Merkel s-a distanțat zilele acestea de puternicii aliați, SUA și Marea Britanie, căutând alți parteneri. „Europa trebuie să fie un actor angajat și pe plan internațional, consider acest lucru extrem de important”, a declarat Merkel în prezența premierul Indian, Narenda Modi. Ministrul german al Afacerilor Externe, Sigmar Gabriel, s-a arătat foarte virulent la adresa președintelui american, pe care l-a acuzat că a slăbit Occidentul și a acționat contrar intereselor Uniunii Europene.
Strângeri de mână și cam atât
În timpul conferinței de presă a președinților Emmanuel Macron și Vladimir Putin, președintele francez a precizat că intenţionează să joace un rol puternic pe scena globală şi că nu se va lăsa intimidat ca alţi lideri. Pentru început, s-a remarcat doar prin strângerile de mână cu diverși lideri, ceea ce poate fi subiect de reviste, nu de cancelarii în care se discută strategii dure.
Macron l-a salutat puternic pe Trump. Pe camere s-a văzut cum degetele celor doi s-au albit din cauza strânsorii puternice. Într-o declaraţie pentru Le Journal du Dimanche, weekend-ul acesta, Macron a explicat gestul: „Strângerea de mâna cu el nu a fost una inocentă. Trebuie să arăţi în anumite situaţii că nu vei face concesii, nici măcar simbolice, dar în acelaşi timp nici nu trebuie să faci mare caz din asta”, a precizat Macron. Cu Putin, a fost un salut amiabil, care a durat 7 secunde. Cei doi şi-au strâns mâna apoi şi în interiorul palatului, dar de data aceasta pentru şase secunde, după cum a notat The Washington Post.
