Cu un sfert de secol în urmă, pe 9 noiembrie, autoritățile est-germane au permis circulația liberă spre Berlinul de Vest, iar zidul a fost demolat.
Fără să țină seama de frig și vremea urâtă, zeci de mii de berlinezi au sărbătorit ieri la Poarta Brandenburg căderea Zidului Berlinului, pe 9 noiembrie 1989. Ziua a început cu o slujbă în onoarea celor – aproximativ 140 de oameni; după alții, mai mulți – care au căzut victime Zidului încercând să fugă în Berlinul de Vest. O orchestră de alămuri a intonat un cântec care să simbolizeze trompetele ce au dărâmat zidurile Ierihonului, seara 7.000 de baloane albe suspendate pe stâlpi înalți de 3,6 metri, pe o lungime de 15 kilometri, au fost eliberate pentru a simboliza dispariția Zidului, iar în oraș au fost organizate „petreceri cetățenești“, un lucru la care berlinezii se pricep în mod deosebit.
Pentru cei născuți după 1989, Zidul Berlinului ar putea fi cu ușurință uitat. Orașul a fost refăcut, și-a recăpătat unitatea, diferențele de dezvoltare dintre cele două părți au fost șterse aproape complet și a redevenit capitala țării reunificate în 1990. Numai 3 kilometri de zid format din bucăți răspândite prin tot orașul și care acum servesc drept suport pentru graffiti mai amintesc de vechile diviziuni dintre Est și Vest. Din acest motiv, cancelarul Angela Merkel a subliniat ieri nevoia ca Europa și întreaga lume să și-i amintească întotdeauna pe cei care au suferit din cauza Zidului, nu numai în Germania, dar și în restul Europei de Est.
„Putem să schimbăm lucrurile în bine – a afirmat Merkel într-un discurs dedicat aniversării – acesta este mesajul pentru Ucraina, Irak și alte locuri unde drepturile omului sunt amenințate. Căderea Zidului ne-a arătat că visele pot deveni realitate și nimic nu trebuie să rămână așa cum este“. Mesajul pentru Ucraina este unul extrem de puternic, mai ales că vine din partea unui cancelar care a trăit de partea „rea“ a Zidului, și aduce în atenție pericolul pe care îl reprezintă în Europa o Rusie din ce în ce mai agresivă, care a încălcat legile internaționale și a invadat o țară suverană.
Angela Merkel nu a evocat amenința-rea unui nou Război Rece, pentru a nu umbri sărbătoarea, dar a făcut-o fostul (și ultimul) lider sovietic, Mihail Gorbaciov, invitat să participe la aniversarea de la Berlin. Gorbaciov a acuzat Occidentul că a căzut pradă „triumfalismului“ și a denunțat lipsa de dialog între marile puteri, care a dus la eșecuri în găsirea unor soluții pentru conflicte precum cele din fosta Iugoslavie și Orientul Mijlociu. „Sunt în pragul unui nou Război Rece, iar unii susțin că deja a început“, a avertizat Gorbaciov, care a cerut Occidentului să ridice sancțiunile împotriva Rusiei și să înceapă un dialog consistent cu Rusia. În mod semnificativ, fostul președinte al URSS nu a scos o vorbă despre retragerea trupelor ruse din Ucraina și din Crimeea anexată la Federația Rusă prin forță.
Rușii denunță extinderea spre est a Uniunii Europene și a NATO drept principala cauză a tensiunilor dintre Occident și Moscova, dar agresiunile repetate ale Rusiei în Georgia, Crimeea și acum în estul Ucrainei sunt cele pe cale să genereze un nou Război Rece între Est și Vest. După 25 de ani, Estul Europei se află însă „de partea bună a Zidului“.
