Interviul acordat de fostul ministru de Externe polonez, Radoslaw Sikorski, grupului Politico în care a afirmat că Vladimir Putin i-a oferit fostului premier Donald Tusk încă din 2008 să împartă Ucraina între Rusia și Polonia a stârnit valuri de indignare atât la Varșovia, cât și la Moscova.
Citește și: Putin a propus Poloniei să împartă Ucraina
Fosta vedetă a diplomației poloneze, Radek Sikorski, este în pericol să își arunce în aer cariera politică. Reporterul Politico, Ben Judah, a realizat un interviu cu Sikorski în care îl citează pe aceasta cu afirmația de mai sus, ceea ce a stârnit o furtună de indignare la Varșovia. Opoziția conservatoare l-a întrebat dacă l-a informat pe președintele de la acea vreme, Lech Kaczynski, și dacă nu, de ce, și i-a cerut demisia din funcția de președinte al Seim-ului. Sikorski a revenit pretinzând că a fost interpretat greșit, apoi a revenit asupra revenirii spunând că nu a asistat la întâlnirea Tusk-Putin din februarie 2008, dar că a aflat dintr-o altă sursă. Apoi a revenit asupra revenirii și a declarat că, de fapt, afirmațiile lui Putin nu au fost făcute în februarie 2008 la Moscova, ci în aprilie 2008, la Summit-ul NATO de la București, unde ar fi afirmat că „Ucraina nu este un stat în sens propriu, ci un stat artificial” și și-a cerut scuze pentru erorile de memorie. Donald Tusk, vechi adversar politic, și-a frecat mâinile de bucurie dimpreună cu succesoarea sa la șefia guvernului, Eva Kopacz, care l-a avertizat că nu-i tolerează comportamentul, opoziția a prins un subiect bun pentru a ataca unul din stâlpii puterii liberale, președintele Komorowski a convocat Consiliul de Securitate Națională pentru a discuta dacă, în lumina acestei dezvăluiri, intențiile agresive ale Rusiei lui Putin ar fi putut fi cunoscute din timp și contracarate, iar Ria Novosti îl acuză pe Sikorski că forțează limitele minciunii. De fapt, singura greșeală a lui Sikorski este că s-a speriat și nu a spus direct un adevăr neconvenabil pentru Occident. Anume că intențiile agresive ale lui Putin erau cunoscute și că președintele rus a avertizat de mai multe ori asupra Ucrainei în termenii cei mai duri, inclusiv la București. Un fost diplomat român scrie că această afirmație este „destul de plauzibilă”. De fapt, nu este „destul de plauzibilă”, ci cât se poate de reală și autentică. Pentru cei care au uitat, Summit-ul de la București a fost dominat de controversa privind acordarea Planului de Acțiune pentru Aderare (MAP) Ucrainei și Georgiei.
Problema a fost discutată în prima seară a summit-ului, la dineul de la Cotroceni, până târziu în noapte, și se știe că a ieșit cu sânge pe pereți cu președintele Bush (sprijinit, printre alții, de președintele Băsescu), care a pledat pentru acordarea MAP, și cu cuplul Angela Merkel-Nicolas Sarkozy opunându-se cu vehemență. În cele din urmă, Bush a trebuit să recunoască faptul că nu există un consens și a cedat.
Pe fondul acestei victorii a venit Putin la București două zile mai târziu, pe 4 aprilie, în calitate de învingător și de pe această poziție a avertizat că Ucraina nu este un stat unitar, că există o puternică populație rusească și că, dacă i se acordă MAP Kievului, Crimeea s-ar putea rupe, iar apoi alte părți din Ucraina. Afirmațiile lui Putin au fost atât de neverosimile pentru urechile occidentale încât ele au fost scurse rapid către presă, inclusiv cea română.
Deci, în pofida a ceea ce se afirmă acum la Varșovia și în capitalele occidentale, s-a știut încă de pe atunci. Ceea ce nu se vrea, iar greșeala lui Sikorski a fost să ridice vălul, este să se afle că se știa și că nimeni nu a făcut nimic. În august, Rusia a invadat Georgia, iar intențiile lui Putin – care atunci nu mai era președinte, dar rămăsese numărul 1 în Rusia – ar fi trebuit să devină evidente. Încă o dată, Occidentul a preferat să relativizeze.
Acum, fostul președinte georgian de la vremea aceea, Mihail Saakașvili, susține afirmațiile lui Sikorski și le întărește. Saakașvili a declarat la o televiziune poloneză că Putin a făcut aceeași ofertă nu numai Poloniei, ci și Ungariei și României și că i-ar fi spus că este nefericit cu situația din Moldova, unde „trebuie făcut ceva”. Indicii și avertismente privind atitudinea imperialistă a Rusiei lui Putin au abundat, dar ele nu au fost ascultate în Occident. Acum același scenariu pare să se repete în Ucraina, unde tot mai mulți occidentali – inclusiv președintele Obama – par înclinați să facă un târg cu Putin în sensul cedării Ucrainei pentru alte avantaje geopolitice, inclusiv sprijinul în războiul împotriva Statului Islamic.
Împotriva unui astfel de târg s-a pronunțat într-un articol publicat în New York Review of Books chiar unul dintre cei mai puternici susținători ai lui Obama, George Soros: „Prăbușirea Ucrainei ar fi o pierdere teribilă pentru NATO, UE și SUA. O Rusie triumfătoare ar deveni mult mai influentă în interiorul UE, și ar reprezenta o amenințare la adresa statelor baltice (…) În loc să susțină Ucraina, NATO ar trebui să se apere pe propriul teren. Acest lucru ar expune atât SUA, cât și UE pericolului pe care s-au străduit să îl evite, o confruntare militară directă cu Rusia. Uniunea Europeană va deveni încă mai divizată și neguvernabilă”.
