Investigația condusă de Biroul de anchete şi analize (BEA) după prăbuşirea aparatului Airbus A320 al companiei Germanwings, marţi, 24 martie, a cunoscut brusc o accelerare joi. Una dintre cele două cutii negre descoperite la locul catastrofei, „cockpit voice recorder”, cea care înregistrează conversaţiile dintre piloţi, a „vorbit“. Concluzia explozivă este că prăbuşirea avionului a fost un act sinucigaş al copilotului Andreas Lubitz. Preşedintele Lufthansa a precizat că Lubitz a fost testat şi nu suferea de nici o maladie care l-ar fi descalificat.
Aflat singur în cockpit, refuzând să-i deschidă uşa pilotului, Andreas Lubitz, 28 ani, copilotul avionului companiei Germanwings prăbuşit în Alpii Francezi, a distrus intenţionat aparatul, rămânând tăcut în cele zece minute care au precedat catastrofa. Pasagerii nu au realizat ce se petrece decât în ultimele minute. Totul a fost dezvăluit de cutia neagră descoperită la locul tragediei şi trimisă la Paris pentru analiză.
Procurorul general din Marsilia a oferit numeroase detalii în cadrul conferinţei de presă de ieri, referitoare la derularea prăbuşirii Airbusului A320 al companiei low-cost Germanwings, filială a Lufthansa. Menţionând că a primit „cereri de cooperare internaţională din Germania şi din Spania” , el a precizat că a început ridicarea rămăşiţelor corpurilor victimelor şi a fost lansat lanţul identificării cu ajutorul ADN. A doua cutie neagră nu a fost încă găsită, dar analizarea înregistrărilor aflate în prima cutie neagră a schimbat total cursul anchetei. Este retransmiterea ultimelor 30 de minute de zbor, a declarat oficialul francez.
În primele 20 de minute, piloţii au avut un schimb de păreri în mod politicos. Nimic anormal. Se aude apoi comandantul de bord pregătind briefingul aterizării la Dusseldorf şi răspunsurile copilotului par laconice. Se aude comandantul cerând copilotului să preia comenzile, apoi sunetul scaunului şi o uşă care se închide. Probabil pilotul a ieşit „presat de o necesitate naturală“, a explicat procurorul.
Coborârea spre moarte
Atunci, copilotul rămas singur, a manipulat comenzile ce acţionează coborârea avionului. Acţionarea acestui selector de altitudine nu poate fi făcută decât manual. Se aud mai multe apeluri ale comandantului de bord de a i se deschide uşa cabinei de pilotaj. Nici un răspuns din partea copilotului. Bătăile în uşă se înteţesc. Se aude apoi zgomotul respiraţiei umane în interiorul cockpitului, până la -impactul final. Copilotul era deci în viaţă. Se aud apoi contactele turnului de control din Marsilia, se cere codul de alertă, dar copilotul rămâne mut. Turnul considerase că pentru acest avion devenise prioritară o eventuală aterizare forţată şi a cerut altor aparate să facă o legătură radio. Dar copilotul nu a pronunţat nici măcar un cuvânt în cele zece minute cât a îndreptat avionul spre masivul muntos, trimiţând la moarte cele 150 persoane aflate la bord.
În înregistrările din cutia neagră se aude declanşarea alarmelor pentru a semnala echipajului apropierea de sol. Chiar înaintea impactului, se aude un zgomot care ar putea fi cel al primului impact al carlingii cu muntele. Controlorii aerieni nu au primit nici un semnal de avarie sau de urgenţă, nici un răspuns la numeroasele lor apeluri.
Interpretarea cea mai plauzibilă şi cea mai verosimilă este că Andreas Lubitz, prin acţiune voluntară, a refuzat să deschidă uşa cabinei de pilotaj comandantului de zbor şi a acţionat butonul ce comanda pierderea de altitudine. Răspunzând la o întrebare, procurorul a răspuns: „NU este reacţia normală a cuiva care face un infarct”. Copilotul erade naţionalitate germană şi în Germania nu era înregistrat ca având legături de mediile teroriste. „Urmează investigaţii pentru determinarea mediului acestui copilot care nu a pronunţat nici un cuvânt după ce comandantul a părăsit cabina. (…) Cred că victimele nu au realizat pericolul decât în ultimul moment. Pe înregistrare, ţipetele intervin chiar în ultimul moment, -înaintea impactului”.
Cazuri precedente
Există cinci antecedente confirmate de avioane prăbuşite de propriii -piloţi. Precedentele cele mai recente au -survenit la 29 noiembrie 2013, când a dispărut un avion -Embraer ERJ 190 al companiei aeriene a -Mozambicului, și la 8 martie 2014, al avionului Malaysia Airlines, zborul MH370. Baza de date Airsafety -Reseau a -primit opt cazuri, dar numai cinci au fost confirmate. Printre ele, două se referă la piloţi ruşi care au zburat pe două avioane separate, ambele prăbuşite. Unul a ucis 11 persoane în 1976 şi altul o singură persoană, în 1994. Alt caz este cel produs în 1979 în Columbia, cu patru morţi, altul în Botswana în 1999 şi altul în Maroc, în 1994, acest ultim caz fiind foarte disputat de sindicatul -piloţilor.
Lufthansa, în ochiul ciclonului
Accidentul din Alpii Francezi se adaugă rezultatelor slabe ale companiei germane de anul trecut, pentru că prăbuşirea Airbusului Germanwings nu va lăsa impasibilă firma-mamă. Este una din cele mai negre zile din istoria Lufthansa, a recunoscut directorul financiar, Simone Menne, după minutul de tăcere respectat de întregul personal. Carsten Spohr, directorul general al grupului, venit pe acest post în luna mai a anului trecut, a vorbit de asemenea de o „zi neagră”. Lufthansa a decis să se dezvolte rapid în low-cost, pentru a lupta mai eficient contra companiilor specializate în zboruri cu preţ redus, ca Ryanair şi EasyJet, care au acaparat în ultimii ani importante părţi din piaţa europeană. Drama din Alpi fragilizează un grup care în ultimele luni a fost ţinta numeroaselor critici şi anul trecut a făcut faţă la peste 12 greve care au blocat la sol sute de mii de pasageri.
