Deși atât Victor Ponta, cât și PSD au negat că cel mai important diplomat american în relația cu Europa, Victoria Nuland, ar fi vizat România într-un discurs foarte critic la adresa unor lideri din Europa de Est, în realitate, Nuland s-a referit la trei țări: Ungaria, România și Bulgaria. Avertismentul său este unul extrem de serios. Dacă veți continua în acest fel, garanțiile de securitate americane nu mai sunt de la sine înțelese.
Nuland a făcut observațiile amintite în cadrul unui forum strategic SUA-Europa Centrală organizat de Center for European Policy Analysis, un think-tank din Washington dedicat evoluțiilor politice din fosta Europă comunistă. Însuși faptul că un astfel de think tank există și că primește astfel de oaspeți într-un oraș – Washington D.C – care abundă în astfel de instituții ce se luptă între ele pentru influență și prestigiu este o dovadă că Europa Centrală și de Est a căpătat o atenție sporită în preocupările americanilor.
Agresiunea Rusiei asupra Ucrainei a accentuat această tendință, dar pornind de la criza ucraineană, o țară distrusă pe dinăuntru de corupție, americanii au înțeles că granița de Est a NATO nu poate fi apărată decât de state puternice, devotate instituțiilor democratice și valorilor europene și ferite de flagelul corupției. De aceea, doamna Nuland a făcut în cursul acestui an legătura directă dintre securitatea statelor din regiune și consolidarea statului de drept și combaterea corupției.
Acum a întărit acest mesaj. Potrivit doamnei Nuland, țările de Europa Centrală și de Est se află din nou sub amenințare, atât din exterior, cât și din interior. Principala amenințare externă o reprezintă, bineînțeles, Rusia, iar Nuland a repetat asigurările date de președintele Obama la Varșovia și Tallin. Legate însă de amenințările externe sunt cele interne: „La fel cum lucrăm împreună pentru a apăra valorile noastre la nivel extern, trebuie să le fortificăm şi la nivel intern. În Europa Centrală de astăzi, aş spune că ameninţările interne la adresa democraţiei şi libertăţii sunt la fel de îngrijorătoare.
În această regiune, cele două cancere, regresul democratic şi corupţia, ameninţă visul pentru care atât de multe persoane au muncit începând din 1989. Şi, vedem lideri din regiune care, în timp ce culeg beneficiile apartenenţei la NATO şi UE, par să fi uitat valorile pe care se bazează aceste instituţii. Aşa că astăzi îi întreb pe aceşti lideri: Cum puteţi dormi sub umbrela Articolului 5 al NATO noaptea, în timp ce ziua promovaţi «democraţia neliberală», încurajaţi naţionalismul, impuneţi restricţii presei sau demonizaţi societatea civilă? Pun aceeaşi întrebare şi în legătură cu cei care protejează oficialii corupţi de urmărirea judiciară, evitând Parlamentul atunci când este convenabil pentru ei sau fac afaceri care cresc dependenţa ţărilor lor de o sursă de energie în pofida politicii declarate de diversificare“.
Ungaria, România şi Bulgaria
Diplomatul american s-a referit la trei țări: Ungaria, al cărei prim-ministru a vorbit la Tușnad despre o democrație neliberală în Ungaria ridicată pe temelii naționale, a limitat libertatea presei și a declanșat un război împotriva ONG-urile străine după modelul lui Vladimir Putin, la România, țară care își protejează corupții de urmărirea penală prin majoritatea parlamentară, dar evită Parlamentul făcând abuz de ordonanțe de urgență, o chestiune asupra căreia a avertizat și adjunctul doamnei Nuland, Hoyt Yee, luna trecută la București, și la Bulgaria, țară care a schimbat legislația națională la cererea Gazprom și era foarte aproape să încalce regimul sancțiunilor impuse Rusiei și reglementările europene prin demararea lucrărilor la construcția gazoductului South Stream, unde oamenii de afaceri apropiați de guvernul socialist aveau interese directe.
Aceste referințe sunt cât se poate de transparente pentru orice observator al vieții politice din cele trei țări dar, cu toate acestea, atât Victor Ponta, cât și partidul de guvernământ au încercat să acrediteze public ideea că subsecretarul de stat american s-a referit exclusiv la Ungaria și au încercat să mute atenția asupra lui Traian Băsescu, care a avut o întrevedere privată cu premierul ungar, Viktor Orban. Când a fost însă întrebat despre protejarea corupților, Ponta a dat vina pe românii care denigrează România în străinătate: „Cred că obligația noastră este de a nu neât ne prezintă partenerii noștri. Eu m-am întâlnit cu doamna Nuland săptămâna trecută la New York și am primit din partea doamnei Nuland, așa cum am primit toți la București din partea vicepreședintelui Joe Biden, aprecierea pentru rolul României și pentru modul în care își fac datoria instituțiile românești. Întotdeauna cele mai rele lucruri despre România le auzim de la câțiva români, niciodată de la străini (…). Pe mine o să mă auziți îânia și să știți că în relația cu administrația Statelor Unite și cu cei de la Bruxelles acest gen de abordare serioasă și mai mândră e eficientă“.
„Acest gen de abordare“ nu este însă nici serioasă nici eficientă. Ponta a uitat să spună că în cadrul vizitei la București, vicepreședintele Biden, a vorbit, la rândul său, în mod răspicat despre combaterea corupției și evită să își ia vreun angajament privind protejarea corupților de către Parlament și abandonarea recursului la ordonanțe de urgență, două chestiuni concrete cerute de americani.
Proba va fi oferită de clasa politică în cazul Microsoft unde Parlamentul trebuie să încuviințeze urmărirea penală în cazurile foștilor miniștri pesediști Ecaterina Andronescu și Șerban Mihăilescu și fostului ministru pedelist Valerian Vreme. Șansele însă sunt mici, iar președintele Traian Băsescu a ținut
să-și exprime scepticismul și a amintit de foștii miniștri Varujan Vosganian, de Borbély Laszlo, Victor Paul Dobre și Tudor Chiuariu, care „stau pitiți în spatele votului parlamentarilor“.
Riscul pentru România este ca Victor Ponta și PSD să reacționeze la fel ca și până acum și să neglijeze avertismentele americane. În decembrie anul trecut, după reacția americană la Marțea Neagră, Ponta a amenințat cu retragerea licențelor pentru Chevron și Exxon Mobil. Prim-ministrul favorit la prezidențiale pare să creadă că are forță de negociere care îi permite să continue politica de protejare a corupției fără consecințe serioase în relațiile cu SUA. Discursul Victoriei Nuland este o indicație că lucrurile s-au schimbat după Ucraina, și că dacă țările din regiune nu își asumă responsabilități, relația cu Statele Unite, cel mai important partener extern al României, va fi grav afectată.