Din Frankfurt, decizia BCE de miercuri seara târziu a căzut ca un fulger. Banca Centrală Europeană a pus presiune maximă asupra guvernului grec, suspendând brutal unul dintre canalele de finanţare pentru băncile elene, joi dimineaţă indicele specific sectorului bancar grec la Bursa din Atena prăbușindu-se cu peste 22%.
Preşedintele BCE, Mario Draghi, nu intenţionează să relaxeze presiunea asupra noului premier grec, Alexis Tsipras, şi decizia este un avertisment care nu poate fi ignorat.
BCE a tăiat brusc o sursă de finanţare majoră a băncilor elene, un mod de a pune presiune asupra premierului Tsipras pentru a negocia un acord rapid. Miercuri la ora 22.00, Banca Centrală Europeană a anunţat că nu va mai acorda regimul său de favoare băncilor greceşti. Până în prezent, în contrapartidă a respectării programului de ajustare supervizat de FMI, Comisia Europeană şi BCE, faimoasa „troikă”, băncile puteau să obţină bani pe termen scurt, în pofida datoriei uriaşe a Greciei, pentru a putea funcţiona.
Instituţia financiară europeană cu sediul la Frankfurt a decis să pună capăt acestei derogări, considerând că actualmente este imposibilă o încheiere reuşită a programului de salvare, despre care Grecia nu mai doreşte să se vorbească. Cu alte cuvinte, BCE nu vrea să îşi mai preia riscul de a da bani băncilor elene în schimbul unei datorii pe care Atena nu o poate plăti.
Alternativele Atenei
Şeful BCE, Mario Draghi l-a pus astfel pe premierul Alexis Tsipras în faţa unei alegeri dificile – să accepte, rapid, drumul negocierilor propuse (impuse) de europeni dar cu preţul unei renunţări politice majore, având în vedere că Tsipras, liderul Syriza, stânga radicală, a susţinut toată campania electorală contra troika creditorilor Greciei – UE,BCE, FMI – şi a austerităţii.
A doua opţiune ar fi să îşi asume riscul înfrângerii, deci al „Grexit”-ului, ieşirea din zona euro. Prin decizia BCE, Tsipras va trebui să accelereze cadenţa şi să intre serios în negocieri cu restul Eurogrupului (ţările din zona euro) dacă vrea să evite falimentul ţării. Potrivit mai multor surse, grecii s-ar putea să ajungă în lipsă de lichidităţi din luna martie. O perspectivă care îngrijorau joi pieţele financiare, indicele Bursei din Atena căzând rapid în primele şedinţe de schimb, cu 9,43”.
Joi, Peter Praet, membru al Consiliului guvernatorilor şi şef economist la BCE a declarat pentru Les Echos – „condiţiile de acces la lichidităţile BCE sunt clare. Suntem transparenţi în ce priveşte regulile noastre”. Pentru moment, consecinţele practice pentru băncile elene sunt limitate. Ele vor putea funcţiona datorită unui program de furnizare de lichidităţi de urgenţă, unic doar pentru banca Greciei. Dar dincolo de sistemul bancar, cel vizat este guvernul grec. Incapabil să ramburseze viitoarele rate ale datoriei în vară, Alexis Tsipras spera să vândă băncilor datoria pe termen scurt pentru a se finanţa până în mai-iunie, timp pentru un nou contract de reforme cu creditorii.
Dar BCE ameninţă implicit şi cu tăierea liniilor lichidităţilor de urgenţă către Banca Greciei, ceea ce s-ar putea realiza cu votul unei majorităţi de 2/3 în Consiliul guvernatorilor. Regulile prevăd că practic, programul nu este utilizabil decât pentru furnizarea de lichidităţi băncilor care au necesităţi punctuale, nu pentru susţinerea unei instituţii devenită insolvabilă.
După ce premierul grec a reuşit să lanseze un aer de optimism asupra pieţelor abandonând exigenţele sale privind ştergerea unei părţi a uriaşei datorii a Greciei, el se află pus în faţa unei puternice presiuni pentru negocierea acesteia. Liderii BCE erau excedaţi de atitudinea sa după alegeri şi prin strategia adoptată, ei au decis să transmită un semnal-forte. În tabăra BCE se consideră că pentru Grecia o bună abordare ar fi cererea unui nou termen şi apoi negocierea mijloacelor pentru a-şi atinge obiectivele.
