UPDATE 13:30 – Președintele Bulgariei, Rosen Plevneliev, a declarat marți, ca răspuns la anunțul făcut de liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, că deblocarea proiectului South Stream depinde de evoluția negocierilor dintre Uniunea Europeană și Rusia. Putin declarase, luni seară, că va renunța la proiectul South Stream după ce Bulgaria a decis să-l înghețe.
Plevneliev a adăugat că statele interesate în acest proiect au făcut pregătirile necesare și au autorizat Comisia Europeană să poarte negocieri cu conducerea de la Moscova pentru a lua o decizie referitoare la proiectul de gazoduct, informează novinite.com. El a adăugat și că Bulgaria nu a semnat încă nicio înțelegere cu privire la profitul său din aces proiect.
Tot marți, un vicepreședinte al Comisiei pentru energie din Parlamentul Bulgariei, Martin Dimitrov, a afirmat că anunțul privitor la oprirea South Stream este o mișcare tactică din partea lui Putin. Dimitrov consideră că Rusia nu ar renunța niciodată la South Stream și că redirecționarea gazoductului prin Turcia l-ar face de câteva ori mai costisitor. Martin Dimitrov a arătat că o astfel de conductă există deja – Blue Stream, trece prin Turcia, însă nu poate fi umplută.
***
În faţa noului său palat din Ankara, „Ak Saray”, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a mers pe covorul albastru şi a salutat garda de onoare alături de omologul său rus, Vladimir Putin, sosit în Turcia pentru o vizită care a avut în centru proiectul său de construire a gazoductului South Stream. Potrivit Kremlinului, cei doi lideri au abordat, între altele, livrarea de gaz rusesc către Turcia, în prezent cel mai mare client, după Germania. NATO a avertizat aliaţii, iar secretarul său general, Jens Stoltenberg, a cerut Ankarei să nu boicoteze sancţiunile internaţionale impuse Moscovei.
Preşedintele Vladimir Putin a declarat că a renunţat la importantul proiect ce viza transportarea de gaz natural spre ţările europene şi s-a întors spre Turcia, căreia i-a oferit preţuri scăzute şi capacitate lărgită pe conductă. Proiectul la care a renunţat, cunoscut sub numele South Stream, era destinat livrării de gaz rusesc spre Europa sudică fără să treacă prin Ucraina, printr-o conductă pe sub Marea Neagră. Uniunea Europeană, la cuţite cu Moscova din cauza implicării în criza din Ucraina şi dornică să reducă dependenţa energetică faţă de Rusia, s-a opus finanţării conductei South Stream care urma să intre în UE prin Bulgaria. Gazoductul submarin propus Turciei, cu o capacitate anuală de 63 miliarde metri cubi – de peste patru ori peste achiziţiile anuale ale Turciei provenind din Rusia – nu riscă astfel de probleme. Alexei Miller, directorul general al Gazprom, a declarat presei, la Ankara, unde s-a aflat în vizită alături de preşedintele Putin, că proiectul „South Stream a fost închis”.
Putin a acuzat UE că refuză Bulgariei, puternic dependentă de gazul rusesc, drepturile sale suverane, a declarat că blocarea proiectului „este contrară intereselor Europei şi este la originea daunelor” şi a susţinut că Bulgaria a cedat presiunii UE în dauna propriilor interese naţionale, sacrificând o cifră de afaceri de 500 milioane euro anual, cât ar fi câştigat din South Stream. Putin a făcut presiuni puternice asupra UE şi mai ales asupra Bulgariei, care a blocat lucrările de contrucţie pe fundul mării. Ca atare, liderul rus a decis că „în condiţiile actuale” proiectul nu mai poate continua, autorizaţia necesară a Sofiei nefiind disponibilă. „Resursele energetice ruse pot merge pe alte pieţe”. Proiectul South Stream a fost lansat în 2012 şi urma să fie finalizat în 2016. Conducta de 2.400 km urma să fie construită sub conducerea gigantului energetic rus Gazprom, dar UE a pus proiectul în aşteptare.
Privilegii
Liderul de la Kremlin a anunţat că, pentru anul viitor, Rusia va acorda Turciei o reducere de 6% la importurile de gaz şi îi va furniza trei miliarde mc în plus în acest an.
Planul este în stadiu incipient. Ministrul rus al Energiei, Alexandre Novak, a declarat că „ministerele Energiei şi întreprinderile din cele două părţi au primit ordinul să examineze aceste propuneri în detaliu. Pentru moment sunt dificil de evaluat costurile, mecanismele financiare, modalităţile de punere în comun” şi a precizat că Turcia doreşte o reducere de 15% pentru gazul rusesc.
Legăturile energetice mai strânse ale Turciei –candidat la aderarea la UE – cu Rusia sunt susceptibile să ridice semne de întrebare la Bruxelles şi la Washington, având în vedere că puterile occidentale au impus sancţiuni economice Moscovei pe fondul crizei din Ucraina. South Stream a fost privit în Ungaria, Austria, Serbia şi Bulgaria ca o soluţie la riscul unei repetări a perturbării aprovizionării cu gaz prin Ucraina în timp ce Bruxellesul şi Washingtonul au văzut proiectul ca pe un mijloc de accentuare a dependenţei energetice a Europei faţă de Moscova. Rusia este deja principalul furnizor energetic al Turciei şi al doilea mare partener comercial, după Germania. Aceste interese economice au primat în diferendele profunde asupra Ucrainei şi mai ales ale războiului civil din Siria. În vreme ce Rusia îl susţine pe preşedintele Bachar al-Assad, Turcia a devenit criticul său cel mai virulent. Moscova și Ankara au lăsat de o parte dezacordurile lor politice asupra Siriei şi a anexării Crimeii pentru a încheia acorduri comerciale bilaterale şi să-şi întărească relaţiile economice într-un moment în care Occidentul a impus sancţiuni contra Moscovei la care guvernul turc nu s-a alăturat, estimând că izolarea Rusiei nu este o soluţie bună.
La conferinţa de presă comună, Erdogan a recunoscut că „preşedintele Putin are o apreciere diferită de noi”. „Suntem de acord că este necesară o soluţie, dar avem poziţii diferite privind mijloacele”.
