Angela Merkel are asigurat al patrulea mandat de cancelar, după scrutinul de duminică pentru alegerea celor 598 de deputaţi ai Reichstag-ului. Incertitudinea este totală în ceea ce priveşte viitorii săi parteneri de guvernare şi direcţia viitoare a Germaniei.
Toate sondajele prezic o victorie confortabilă a cancelarului conservator, la putere din 2005. Institutul INSA a creditat miercuri tabăra sa democrat-creştină (CDU) cu 36%, cu mult în faţa celei a social-democraţilor (SPD) lui Martin Schultz (22%), a cărui campanie axată pe justiţia socială nu a mobilizat populaţia din Germania, unde şomajul este foarte redus.
Dacă procentele nu se schimbă, conservatorii germani se vor afla aproape de nivelul înfrângerii lor din 1998 (35,1%) şi vor fi constrânşi să caute unul sau mai mulţi aliaţi. Ceea ce, susţin analiştii politici, va umbri succesul Angelei Merkel şi îi va complica sarcina de formare a unei coaliţii majoritare în următoarele săptămâni.
La canalul de televiziune RTL, ea s-a declarat preocupată de uşorul regres al formaţiunii sale şi a prevenit: „Am spus tuturor că această alegere nu este încă decisă“.
Camera Deputaţilor se anunţă fărâmiţată, cu cel puţin şase partide ce vor fi reprezentate, situaţie nemaivăzută din 1990. Extremele sunt creditate cu minim 10%. Este vorba de stânga radicală şi, mai ales, dreapta naţionalistă şi anti-imigranţi, Alternativa pentru Germania (AfD), primul partid de acest tip după 1945 ce va intra în forţă în Parlament. Sudha David-Wilp, analist la German Marshall Fund, a precizat că „nu ştim cu adevărat ce tip de guvern vom avea, suspansul politic va veni după votul de duminică“. Cu AfD şi stânga radicală excluse a priori, CDU are opţiunea unei noi alianţe dreapta-stânga, cu social-democraţii, fapt care dezgustă o mare parte a electoratului SPD şi a opiniei publice. Nu este exclus nici un acord cu ultimele două partide ce vor intra în Bundestag, liberalii (FPD) şi Verzii.
Scenarii incerte
FDP, resuscitat cu un program dreapta, după ce a rămas în afara Bundestag-ului după scrutinul din 2013, este un aliat natural al conservatorilor, cu care a guvernat între 2009 şi 2013.
Problema este că FDP este creditat cu doar 9% din voturi şi nu poate asigura singur o majoritate Angelei Merkel, care ar putea fi tentată să colaboreze şi cu ecologiştii. O configuraţie politică ce există deja la nivel regional, în nordul Germaniei.
Această alianţă inedită la nivel federal se anunţă dificil de realizat, diferenţele fiind importante între Verzi şi FDP.
Un alt subiect de conflict: liberalii vizează Ministerul de Finanţe, deţinut de Wolfgang Schauble, un „greu“ în partidul Angelei Merkel, care nu intenţionează să renunţe.
În plus, o alianţă cu FDP ar risca o complicare a proiectelor de reformă din zona euro, promovate de preşedintele francez, Emmanuel Macron, pe care cancelarul s-a declarat gata să le discute. FDP se opune din teama de a vedea Germania plătind pentru alte state.
În unanimitate, analiştii apreciază că Angela Merkel va avea o perioadă dificilă după scrutin, cu negocieri „complicate şi îndelungate“, potrivit lui Thorsten Benner de la Global Public Policy Institute.
Aceste negocieri se vor derula într-un climat tensionat de intrarea prevăzută în Bundestag a dreptei populiste şi ar putea dura câteva luni. Campania electorală a decurs în linişte, dar există multă „furie“ într-o parte a populaţiei, cauzată de sosirea unui număr-record de migranţi sau de creşterea inegalităţilor.
„Este prima oară după mai bine de 70 de ani când vom avea nazişti în Reichstag“, sublinia şeful diplomaţiei germane, Sigmar Gabriel.
