Preşedintele în exerciţiu al Croaţiei, social-democratul Ivo Josipovic, şi candidata taberei conservatoare, fostul ministru de externe Kolinda Grabar Kitarovic, se vor înfrunta în turul doi al alegerilor prezidenţiale, pe 11 ianuarie, într-o ţară grav afectată de criza economică, relatează AFP. Potrivit rezultatelor oficiale aproape definitive, Josipovic a obţinut duminică, în primul tur, 38,56% din voturile exprimate, iar Kitarovic 37,08%.
În această ţară cu 4,2 miliioane de locuitori, care a devenit în iulie 2013 al 28-lea membru al Uniunii Europene (UE), patru persoane au candidat pentru cea mai înaltă funcţie în stat.
Spre surpriza generală, pe poziţia a treia s-a clasat – cu un scor de 16,48% – Ivan Vilibor Sincic, un candidat anarhist în vârstă de 24 de ani, care promovează ieşirea Croaţiei din UE şi NATO şi care a devenit foarte popular după ce s-a opus expulzării din apartamente a persoanelor îndatorate incapabile să-şi plătească creditele.
Prezenţa la urne a fost de 47,12%, cu trei puncte procentuale mai mare decât la alegerile prezidenţiale de acum cinci ani.
Constituţia croată oferă preşedintelui ţării puteri limitate. El este comandantul suprem al forţelor armate şi gestionează împreună cu Guvernul politica externă.
Într-o ţară care se pregăteşte pentru sărbătorile de la sfârşitul anului, într-o campanie electorală ternă, principalii doi candidaţi au promis să acţioneze pentru a redresa economia, în pofida faptului că aceste atribuţii nu ţin de funcţia prezidenţială.
"Programul meu oferă Croaţiei mai multă democraţie, toleranţă şi (…) va contribui la dezvoltarea economiei", a declarat Josipovic, încrezător în realegerea sa, după anunţarea rezultatelor.
Fosta şefă a dipomaţiei croate în perioada 2005-2008, Kitarovic, în vârstă de 46 de ani, consideră rezultatele primului tur drept o "voinţă de schimbare".
"Avem nevoie de autorităţi curajoase, ferme, capabile să conducă ţara înainte şi nu către dezastru", a declarat ea în faţa susţinătorilor.
În campania electorală ea i-a reproşat preşedintelui în exerciţiu că "nu a recurs la atribuţiile prezidenţiale pentru a urni lucrurile". "El poartă responsabilitatea, împreună cu Guvernul, pentru situaţia" gravă în care se află ţara, a declarat Kitarovic, o fostă ambasadoare în Statele Unite, numită în 2011 adjunctă a secretarului general al NATO, însărcinată cu informaţii publice.
– Criza economică continuă
Croaţia se află în recesiune din 2008, iar datoria publică reprezintă aproape 80% din PIB. Aderarea în 2013 la UE nu a ajutat ţara să iasă din marasmul economic.
PIB-ul croat urmează să se contracte din nou în 2014, cu aproximativ 0,5%. Rata şomajului atinge 20%, iar un tânăr din doi nu are loc de muncă.
Josipovic, în vârstă de 57 de ani, este criticat pentru politica sa conciliantă, vizând să "încerce să rămână în termeni buni cu toată lumea", ceea ce l-a adus, în opinia criticilor săi, în situaţia de a nu avea o opinie clară asupra subiectelor importante.
Însă, odată cu apropierea alegerilor, el s-a arătat mai ferm şi chiar a criticat Guvernul de centru-stânga (SDP) pentru incapacitatea de a scoate ţara din criza economică.
El a promis îmbunătăţirea situaţiei economice şi "crearea unui loc de muncă pentru fiecare tânăr din ţară".
În pofida faptului că rămâne cel mai popular politician croat, imaginea sa este afectată de eşecul economic al Guvernului condus de către Zoran Milanovic.
Înainte de alegerile legislative de la sfârşitul lui 2015, acest scrutin reprezintă totodată un test în privinţa raportului de forţe dintre stânga-dreapta (la putere) şi conservatori (în opoziţie).
Coaliţia aflată la putere este afectată de lunga criză economică, o situaţie de care conservatorii din HDZ intenţionează să profite.
