UPDATE: Johnson transmite că Londra are un angajament “necondiționat” cu privire la securitatea Europei, în timp ce președintele Consiliului European, Donald Tusk, și-a exprimat la rândul său convingerea, în Malta, că Londra nu va face din securitate o miză a negocierilor privind Brexit-ul, arată AFP.
"Marea Britanie are un angajament pentru securitatea și apărarea Europei", a dat asigurări Boris Johnson la sosirea la o reuniune a NATO la Bruxelles.
"Promitem un angajament necondiționat pentru securitatea și apărarea Europei, deoarece credem cu adevărat că sunt în joc securitatea și prosperitatea întregii zone transatlantice", a mai spus Johnson.
În același timp, tot vineri, președintele Consiliului European, Donald Tusk, s-a declarat convins, în timpul unei vizite în Malta, că Marea Britanie nu va face din securitate o miză a negocierilor privind Brexit-ul.
"Partenerii noștri sunt inteligenți și onești și de aceea sunt absolut sigur că nimeni nu este interesat să folosească această cooperare în materie de securitate ca un obiect de troc", a declarat presei Donald Tusk, la finalul unei întâlniri în La Valletta cu premierul maltez Joseph Muscat, a cărui țară asigură președinția semestrială a UE.
UPDATE: Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a prezentat o versiune a strategiei de negociere privind ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar, relatează The Independent şi BBC News, potrivit Mediafax.
În document este specificat faptul că Marea Britanie trebuie să înceapă demersurile privind ieşirea din UE înainte de a purta discuţii privind condiţii comerciale viitoare. În documentul de nouă pagini, trimis la cei 27 de membri UE, se stipulează faptul că trebuie să existe „un progres suficient" în ceea ce priveşte discuţiile de retragere, inclusiv despre datoria de circa 50 de miliarde de lire, înainte ca negocierile despre viiooare relaţii să înceapă.
În acest prim plan de negocieri se specifică, de asemenea, faptul că UE este dispusă să ia în considerare un acord „de tranziţie" după Brexit şi că se aşteaptă de asemenea ca discuţiile să eşueze.
„În cadrul acestor negocieri Uniunea va acţiona ca un tot unitar. Va avea o atitudine constructivă pe parcursul lor şi va depune eforturi pentru a ajunge la un acord. Acest lucru este în interesul ambelor părţi. Uniunea va depune eforuri mari pentru a ajunge la acel rezultat, dar se va pregăti pentru a putea gestiona situaţia şi în cazul în care negocierile vor eşua", se menţionează în document.
Uniunea Europeană prezintă, vineri, liniile mari ale planului de negociere cu Marea Britanie, la două zile de la declanșarea procesului de retragere din blocul comunitar, comentează AFP, citat de Agerpres.
Astfel, președintele Consiliului European, Donald Tusk, urmează să prezinte în capitala Maltei, la Valetta, un proiect de „orientări ale negocierilor", pe care liderii celor 27 de state membre UE le vor adopta la summitul din 29 aprilie la Bruxelles. Textul va stabili prioritățile lor politice, precum și viziunea lor privind ritmul negocierilor, care apare ca unul dintre primele subiecte ale tensiunilor după ce premierul britanic Theresa May a declanșat miercuri procedura de ieșire din UE.
Jurnalistul Horațiu Pepine analizează, pe site-ul Deutsche Welle, modul în care politicienii români s-au raportat la ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană și cum poate fi înțeleasă decorarea prințului Charles de către președintele Klaus Iohannis.
Theresa May vrea ca procesul să se desfășoare mai repede și să poată negocia în paralel acordul care va reglementa modalitățile de ieșire din UE și cel care va defini viitoarea sa relație cu aceasta, în special, în plan comercial. Dar „orientările" lui Donald Tusk ar urma să excludă orice acord cu privire la viitoarea relație, înainte ca separarea să fie efectivă, lăsând totuși deschisă ușa discuțiilor preliminare înainte de plecarea Regatului Unit, prevăzută pentru martie 2019, notează AFP.
Încă din primele ore care au urmat notificării formale a Brexitului miercuri, un alt „măr al discordiei” a apărut deja privind viitoarea cooperare a Londrei în materie de securitate cu UE. Astfel, guvernul britanic a trebuit să încerce să aplaneze o polemică, joi, după ce Theresa May a părut să pună această cooperare în balanța negocierilor, pentru a obține condiții de retragere avantajoase.
Temerile Marii Britanii că Uniunea Europeană va trage de timp cât va putea în procedura Brexit s-au dovedit neîntemeiate. La o zi după anunțul oficial, UE s-a declarat pregătită pentru lansarea negocierilor cu Marea Britanie.
„Securitatea tuturor cetățenilor este un subiect mult prea grav" pentru a constitui obiectul unei târguieli, a reacționat eurodeputatul liberal Guy Verhofstadt, referent al Parlamentului European pentru negocierile privind Brexit.
Ministrul britanic responsabil de Brexit, David Davis, l-a asigurat că aceasta „nu este o amenințare", ci un „argument pentru a obține un acord" cu Bruxellesul.
Cele trei priorități ale UE
Cele trei principale priorități ale UE pentru negocierile viitoare sunt deja cunoscute. Ele vor să se clarifice soarta a peste trei milioane de cetățeni europeni aflați în Regatul Unit și a peste 1 milion de britanici care locuiesc într-un alt stat membru al UE, și să înlăture incertitudinile care persistă asupra frontierei între Republica Irlanda și Irlanda de Nord, provincie britanică.
Șefa executivului britanic, Theresa May, a convocat ședința de Guvern, după care a informat Parlamentul de la Londra că Marea Britanie a declanșat Brexit.
Totodată, cele 27 de state membre vor cere de altfel „să se regleze conturile" angajamentelor bugetare ale Regatului Unit față de UE. Comisia a evaluat factura între 55 și 60 de miliarde de euro, potrivit unui înalt responsabil european. Dar Londra „nu recunoaște sumele, uneori foarte importante, care au circulat la Bruxelles", a avertizat joi ministrul britanic al finanțelor, Philip Hammond.
La rândul său, de la Berlin, șeful diplomației germane Sigmar Gabriel, a avertizat că nu va exista „niciun rabat britanic", făcând aluzie la contribuția redusă la bugetul european, smulsă de Margaret Thatcher în 1984. Berlinul, ca și Parisul, a avertizat de asemenea că viitoarea relație a UE cu Londra nu va putea fi abordată decât cu condiția ca negocierile pentru ieșire să fie mult mai avansate și că nu va exista un acord înainte de plecarea efectivă a Regatului Unit.
Membrii partidului britanic anti-imigranţi şi anti-UE UKIP au sărbătorit, miercuri, declanșarea oficială a procesului de ieşire a Regatului Unit din blocul comunitar.
Parlamentul European, care va trebui să dea aprobarea oricărui acord cu Londra, împărtășește aceeași opinie. „Eventualele dispoziții tranzitorii" sunt avute în vedere pentru perioada de după separare, dar fără a depăși trei ani, estimează Parlamentul într-un proiect de rezoluție ce urmează să fie votat în 5 aprilie.
Chiar dacă procedura de separare nu a fost declanșată decât miercuri, primele consecințe s-au concretizat deja, notază AFP. De exemplu, în sectorul financiar, celebra casă de asigurări Lloyd's of London a anunțat joi că își va deschide o filială la Bruxelles pentru a nu-și pierde accesul deplin în UE.
De partea europeană, Luxembourg s-a poziționat oficial pentru a primi foarte râvnita Autoritate bancară europeană EBA, ce va fi forțată să părăsească Londra odată cu Brexit.
Marea Britanie a inițiat, miercuri, procedura privind ieșirea din Uniunea Europeană, după mai mult de patru decenii de căsătorie „mai mult din interes decât din iubire” și în care chestiunile economice au primat întotdeauna în fața proiectului politic.
După summitul european al Celor 27, prevăzut să aibă loc în 29 aprilie, va mai trebui ca statele membre să se reunească la sfârșitul lunii mai, la nivel ministerial, pentru a adopta „directive" ale negocierilor, mai detaliate decât "orientările" Consiliului European. Francezul Michel Barnier, negociatorul șef al UE, va trebui atunci să-și aibă mandatul confirmat pentru a începe în fine tratativele cu Londra după aproape un an de la referendumul prin care britanicii au ales să părăsească UE.
