Un tânăr stă în picioare, într-un echilibru precar. Ține o țigară în mână, iar trupul i se clatină ca bătut de vânt, dar din toate direcțiile. Ochii lui nu spun nimic, sunt reci, iar dacă îl întrebi ceva se uită la tine în gol, fără să pară că te aude sau că înțelege ceva. În alt loc, un alt adolescent zace direct pe trotuar, mai mult mort decât viu. Sunt imagini desprinse, parcă, din filme horror, dar care, din păcate, pot fi întâlnite aproape zilnic în orașe din România. Constanța a reușit să numere mai multe exemple de acest gen. Din păcate, vârsta unora dintre aceste victime nu este mai mare de 15 ani. Specialiștii au și un nume pentru acest tip de reacție. Îi spun „fenomenul zombie”, bazându-se pe asemănarea dintre comportamentul celor afectați cu cel al actorilor care îi interpretează pe morții-vii din filme. Jandarmii din Constanța spun că găsesc aproape în fiecare zi astfel de cazuri.
Cum ajung așa
„Fenomenul zombie“ este cauzat de substanțe psihoactive. Etnobotanice, cu alte cuvinte. Dar etnobotanice cu substanțe psihoactive noi, necunoscute până în urmă cu câteva luni. De altfel, aceasta a fost întotdeauna problema etnobotanicelor: nu se știe ce substanțe sunt incluse în „cocktail-ul” pe care îl fumează tinerii. Când ajung la spital, medicii nu află ce au ingerat pentru a ști cu ce să îi trateze. Acum lucrurile sunt și mai complicate, pentru că reacțiile adverse sunt mai dramatice. Specialiștii spun chiar că nu vorbim de plante propriu-zise, ci de compuși chimici, de aditivi sintetici care mimea-
ză efectul unor compuși din cannabis. Plantele sunt numai „garnitura” pentru aceste substanțe extrem de periculoase. „Substanțele au o compoziţie chimică practic necunoscută, deci nu se ştiu efectele. Se poate ajunge până la stări de comă”, spune Marius Cristian Oprișan, șeful Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Constanța.
Procurarea de etnobotanice este legală
În data de 12 septembrie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis că „procurarea de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive de către consumatorul final în vederea consumului propriu, efectuată exclusiv în acest scop, nu constituie operaţiune cu produse în sensul art. 2 lit.b din Legea nr. 194/2011 (privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive – n.r.) şi nu intră sub incidenţa dispoziţiilor art. 16 alin. 1 (fapta persoanei care, fără a deţine autorizaţie eliberată în condiţiile prezentei legi, efectuează, fără drept, operaţiuni cu produse ştiind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă)”. Practic, orice persoană care este doar consumator de etnobotanice va putea să consume liber astfel de substanţe, fără nici o consecinţă de natură penală. Considerăm că soluţia ICCJ este dată pe fondul unor prevederi legale incomplete şi confuze cuprinse în Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive. Decizia a fost luată după ce Curtea de Apel Suceava a sesizat ICCJ într-un dosar în care prima instanță a renunțat la aplicarea pedepsei față de inculpatul acuzat că a consumat etnobotanice și i-a administrat un avertisment constând în atenționarea asupra conduitei sale viitoare și a consecințelor la care se expune dacă va mai săvârși infracțiuni. DIICOT a atacat sentința cu apel și a cerut pedeapsa cu închisoarea.
Asociațiile antidrog cer schimbarea legii
Asociația Tomis Antidrog Constanța face apel la modificarea de urgență a cadrului legislativ care permite consumul de “droguri ușoare” fără o răspundere penală. „Ne arătăm îngrijorarea, dar și indignarea privind acest proiect legislativ care va conduce cu siguranță la o creștere substanțială a consumului de droguri și care va permite din nou deschiderea magazinelor «de vise». Într-o societate în care nu se investesc bani în prevenția și educarea tinerilor privind consumul de droguri, alcool sau tutun, această măsură vine ca o încurajare privind consumul. În cursul lunilor octombrie și noiembrie, vom demara o serie de acțiuni în școlile și liceele din Constanța, în parteneriat cu instituțiile abilitate asupra acestui subiect, pentru a explica tinerilor pericolele la care se expun. Etnobotanicele (drogurile sintetice) reprezintă o nouă categorie de droguri psihoactive, create în urma experimentelor și a cercetărilor conduse asupra compoziției și a efectelor drogurilor psihoactive deja existente. Acestea sunt produse în locații ascunse sau în laboratoare clandestine. Drogurile sintetice au aceleași efecte ca drogurile psihoactive populare, cum ar fi cocaina, morfina sau canabisul și au în compoziție substanțe chimice legale disponibile pe piață. Chiar dacă efectele rezultate sunt aceleași cu cele ale drogurilor populare, structura lor chimică e complet diferită de a acestora”, a declarat George Drăgan, președinte Tomis Antidrog Constanța.
Substanțe noi apar tot timpul
Specialiștii spun că substanțe cu efecte psihoactive noi apar tot timpul pe piață. Agenția Națională Antidrog a anunțat, la începutul lunii octombrie, că la nivel comunitar s-a decis ca două noi substanţe sintetice să fie supuse controlului în cele 28 de state membre. Substanţele care au ridicat îngrijorări serioase privind sănătatea în Europa sunt cycloproprylfentanyl şi methoxyacetylfentanyl. Ambele sunt produse chimice, derivate ale fentanyl-ului, un drog pus sub control şi utilizat în medicină pentru ameliorarea durerilor şi ca anestezic. Decizia s-a bazat pe evaluările de risc ale substanţelor de către Comitetul Ştiinţific al Observatorului European pentru Droguri şi Toxicomanie (EMCDDA) şi ale altor experţi din statele membre UE, Comisia Europeană şi Agenţia Europeană a Medicamentului. Disponibil în UE din anul 2017, cycloproprylfentanyl-ul a fost detectat în 6 state membre şi în Norvegia. În momentul evaluării riscurilor, 78 de cazuri de mortalitate cauzate de consumul acestei substanţe fuseseră raportate în două ţări: Suedia şi Marea Britanie.
Methoxyacetylfentanyl-ul a fost disponibil pe piaţa europeană încă din noiembrie 2016 şi a fost identificat în 11 state membre UE şi în Norvegia. În momentul efectuării analizei de risc, 13 cazuri de mortalitate au fost confirmate de 4 ţări europene: Belgia, Cehia, Suedia şi Marea Britanie. În România nu au fost depistate încă aceste tipuri de substanţe, iar Agenţia Naţională Antidrog (ANA) monitorizează permanent apariţiile noilor tipuri de droguri, raportând de fiecare dată, prin Sistemul de Avertizare Rapidă (EWS), către Centrul de Monitorizare (EMCDDA) de la Lisabona.
