După magiunul de Topoloveni şi salamul de Sibiu, telemeaua de Ibăneşti a căpătat protecţie în spaţiul comunitar. România rămâne ţara din UE cu cele mai puţine produse protejate, mult în urma Bulgariei.
Comisia Europeană a publicat în Jurnalul Oficial al UE anunțul prin care recunoaște denumirea de Indicație Geografică Protejată pentru telemeaua de Ibănești. Anunțul a fost făcut marți de ministrul Agriculturii, Achim Irimescu.
"Acum 10 zile am protejat la Bruxelles salamul de Sibiu, un produs de o calitate extraordinară, al doilea produs protejat de România. Astăzi pot să anunț oficial că telemeaua de Ibănești a fost publicată ieri în Jurnalul Oficial. Deci încet, încet, se mișcă lucrurile", a declarat ministrul.
El a precizat că România are produse de înaltă calitate care provin din mediul rural, însă producătorii trebuie îndrumați să solicite și să folosească fondurile pe care le au la dispoziție în acest sens. "Vom produce și denumirea de produs montan. Legislația este stabilită, urmează să o promovăm și sper eu ca acele produse de calitate excepțională realizate într-un mediu nepoluat să ajungă pe masa consumatorilor. Foarte important este și faptul că producătorii noștri trebuie să conștientiyeye că, realizând un produs de calitate ridicată, pot obține valoarea adăugată necesară unui trai decent", a mai spus Irimescu.
Bulgaria – România: 11-3
Aşadar, România a reuşit performanţa ca, la nouă ani de la aderarea la spaţiul comunitar, să aibă trei produse protejate de Bruxelles.
Potrivit datelor oficiale ale Ministerului Agriculturii, la nivel mondial sunt garantate 1.427 de produse tradiționale, din care UE deține 1.404. Cele mai multe produse protejate le dețin, în ordine, Italia (296), Franța (243), Spania (205), Portugalia (139), Grecia (106) și Germania (96).
Până de curând, România avea un singur produs protejat la nivelul UE – Magiunul de prune Topoloveni – care a obținut certificarea IGP în 2011, în vreme ce Bulgaria, care a intrat în același an în Uniunea Europeană, deținea trei produse cu recunoaștere DOP și 11 cu IGP.
După obţinerea protecţiei pentru magiunul de Topoloveni, au urmat cinci ani de pauză pentru România în acest domeniu. Pe data de 10 martie a acestui an, salamul de Sibiu a dobândit oficial denumirea de Indicație Geografică Protejată, la 20 de zile de la publicarea anunțului de înregistrare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Cererea de înregistrare pentru dobândirea protecției denumirii "Salamul de Sibiu" – Indicație Geografică Protejată fusese trimisă Comisiei Europene pe 17 noiembrie 2014 de către grupul aplicant — Asociația Producătorilor de Salam de Sibiu. Acesta este format din cinci producători români de mezeluri, care realizează 90% din producția de salam de Sibiu din România, respectiv Agricola Bacău, Aldis, H&E Reinert, Salsi și Scandia România, la care ulterior a aderat și CrisTim.
Cronologic vorbind, documentaţia pentru telemeaua de Ibăneşti fusese depusă înaintea celei pentru salamul de Sibiu, însă au apărut nişte probleme pe traseu. "Este pe ultima linie și Telemeaua de Ibănești, care ar fi putut fi protejată mai repede pentru că, din punct de vedere cronologic, s-a depus documentația înaintea salamului de Sibiu, dar a fost o contestație a Greciei, pentru ca să nu afecteze telemeaua lor. Am clarificat situația și cred că într-o lună cel mult vom primi și pentru acesta. Urmează Novacul afumat", declara luna trecută ministrul Agriculturii.
