Incalzirea cu porumb, de doua ori mai ieftina decat cea cu gaz

– 25 de dolari Gcal produsa prin folosirea gazului – 20 dolari Gcal „din pacura” – 17,8 dolari Gcal „din carbune” – 14,6 dolari daca ardem boabe – Din cultura de pe 1.500.000 ha, mai multa energie decat de la Turceni, Rovinari si Cernavoda

Comisia Europeana propune masuri de promovare a utilizarii si productiei de biocombustibili pentru a reduce emisiile cu efect de sera si dependenta de importurile de petrol si gaze naturale. Potrivit documentului CE, utilizarea biocombustibililor ar reduce semnificativ nu numai importul de gaze din Federatia Rusa, dar ar contribui si la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, crearea de noi locuri de munca fiind un alt obiectiv al strategiei CE. „Nu a existat niciodata un moment mai bun pentru sustinerea cazului biocombustibililor. Pretul petrolului brut continua sa fie ridicat. Ne confruntam cu obiective stringente conform Protocolului de la Kyoto. Controversa asupra importurilor de gaze rusesti a accentuat importanta sporirii autonomiei energetice a Europei”, a declarat comisarul UE, Mariann Fischer Boel.

Directiva Biocombustibililor prevede ca in 2010 biocombustibilul sa reprezinte 5,7% din intreaga cantitate de combustibil utilizat in tarile Uniunii Europene.

Este important de mentionat ca UE este cel mai mare importator de energie din lume (aproximativ 17% din consumul global de energie). Strategia UE pentru biocombustibili se bazeaza pe planul de actiuni privind biomasa si a fost elaborata pe sapte axe politice: stimularea cererii de biocombustibili, obtinerea beneficiilor ecologice, dezvoltarea productiei si distributiei de biocombustibili, extinderea aprovizionarii cu materii prime, sporirea oportunitatilor comerciale, sprijinirea tarilor in curs de dezvoltare si sustinerea cercetarii si dezvoltarii. Productia agricola este apreciata ca viitoare sursa alternativa pentru sistemul energetic. Se vorbeste din ce in ce mai mult despre „culturi energetice”. Prin fondurile europene se incurajeaza folosirea biomasei in termocentrale, inlocuindu-se gazul sau carbunele, ambele foarte costisitoare si poluante.
Dar Romania este capabila sa apeleze la energii regenerabile, la folosirea pe scara larga a rumegusului, frunzelor, diverselor plante pentru a asigura caldura si apa calda?

SC Electrocentrale Oradea: 600.000 tone
de porumb pentru o centrala de 110 MWatt

„Avand in vedere faptul ca reducerea emisiilor de poluanti, indeosebi CO2 si SO2, este unul dintre obiectivele principale ale politicii internationale privind protectia mediului, iar Romania trebuie sa se alinieze la aceste obiective, directia logica este sa cautam modalitati de trecere la utilizarea resurselor regenerabile pentru obtinerea energiei. Biomasa reprezinta o sursa neconventionala de combustibil de natura solida, cu putere calorifica mare, pret scazut si procurare foarte usoara, fiind regenerabila in timp scurt, care duce la functionarea centralelor termice cu costuri foarte mici si randament ridicat. Drept combustibili pentru cazanele pe biomasa se pot folosi: boabe de porumb, grau, rumegus, nuci, samburi de piersici, resturi de plante rezultate in urma activitatilor agricole sau forestiere din prima faza de procesare a produselor agro-alimentare etc. Pentru a produce centralizat energia electrica si termica la nivelul necesarului municipiului Oradea, am ales acel combustibil care indeplineste mai multe conditii. Acesta este porumbul. Puterea calorifica a porumbului uscat este de 4.718 kilocalorii pe kilogram, dupa unele surse 6.200 kilocalorii pe kilogram. Daca se ia in considerare si umiditatea, de 14 la suta, atunci caldura specifica se reduce la 3.885 kilocalorii pe kilogram. Din determinarile experimentale facute de noi pe cateva probe de porumb, am obtinut rezultate foarte bune. Pentru comparatie, carbunele folosit in CET are, in medie, o putere calorica de 1.600-2.000 kilocalorii pe kilogram, umiditate 35-45 la suta. Potentialul pedoclimatic al judetului Bihor permite cultivarea a circa 100.000 de hectare cu porumb. La o productie medie de 8 tone pe hectar, rezulta un total de 800.000 de tone. Tinand seama de puterea calorica a porumbului, rezulta ca necesarul anual pentru SC Electrocentrale Oradea este de 600.000 tone, cantitate care poate fi acoperita in totalitate din productia obtinuta in judet. In acelasi timp, se reduce poluarea cu oxizi de sulf, deoarece porumbul nu contine sulf”, a spus Dragos Gligor, director general la SC Electrocentrale Oradea SA.

Producerea biocombustibilului
nu necesita autorizatii de la Mediu

Specialistii apreciaza avantajele ecologice ale biomasei de porumb: neutru din punct de vedere al producerii de CO2, nu este toxic, se poate cultiva pe suprafete foarte mari fara sa contamineze solul sau apele, productia de porumb nu necesita obtinerea autorizatiilor de mediu, transportul se face cu camioane cu remorci, fara a exista vreun pericol de explozie pe sosele, depozitarea se face in silozuri (destule abandonate pe langa fostele CAP-uri). L-am intrebat pe dl director Dragos Gligor daca porumbul poate fi folosit numai in cazane fabricate special pentru acest combustibil sau si in cele existente acum in centralele termice ale oraselor. „Pot fi folosite si cazane care in prezent ard carbune sau gaz, daca li se aduc un minimum de modificari”, a raspuns dl director. Cat priveste pretul porumbului si al celorlalti combustibili folositi in prezent in Romania, specialistii au ajuns la concluzia ca merita sa ardem boabe de porumb in locul gazului.

De exemplu, o gigacalorie obtinuta prin arderea carbunelui de Sarmasag costa 12,7 dolari, prin arderea carbunelui din Oltenia – 17,8 dolari, prin arderea pacurii – 20 dolari, prin folosirea gazului – 25 dolari, iar daca se arde porumb costul este de 14,6 dolari, aproape la jumatate fata de gaz.

Directorul general al SC Electrocentrale Oradea apreciaza ca pentru sistemul de incalzire al municipiului Oradea ar fi nevoie de o centrala de 110 MWatt, pentru al carei combustibil ar fi suficient porumbul recoltat de pe 50.000 de hectare. Daca, la nivel national, pe o suprafata arabila de aproximativ 3 milioane de hectare s-ar cultiva porumb, jumatate ar fi hrana pentru animale, iar jumatate ar asigura resursa energetica pentru 33 de centrale de 110 MWatt, adica mai mult decat se produce astazi la Turceni, Rovinari si Cernavoda.

Peste 3 ani, la Oradea, gigacaloria va costa mai putin

Studiul de caz arata ca folosirea porumbului la centrala din Oradea ar aduce numai beneficii pentru stat si pentru localnici. Pentru porumbul achizitionat de la producatorii agricoli, SC Electrocentrale Oradea ar trebui sa plateasca, la preturile actuale, 1.400 miliarde de lei. Pentru plata carbunelui se platesc 2.000 miliarde lei. Prin urmare, s-ar economisi 600 miliarde de lei, bani care fie raman in buzunarul cetatenilor, fie in buzunarul statului daca este vorba de subventie.

Echipa de specialisti in frunte cu ing. Ion Causi estimeaza ca, peste 2-3 ani, dupa adaptarea intregii instalatii si introducerea porumbului in sistemul de ardere, bihorenii vor plati gigacaoria mai putin decat astazi. Utilizarea porumbului ca sursa pentru incalzire i-ar avantaja foarte mult nu numai pe oraseni, dar si pe oamenii din mediul rural. Pe de o parte, ar beneficia de un confort ridicat, renuntand la soba cu lemne, carbuni, paie, coceni de porumb, pentru ca si-ar instala centrale termice individuale. Pe de alta parte, ogorul nu ar mai ramane nelucrat pentru ca oamenii ar fi motivati, ar avea cui sa vanda porumbul. Ar exista desfacerea sigura a produsului. Porumbul n-ar mai mucegai prin soproane, sobolanii n-ar mai plimba boabele intre culcusul lor si cocina porcilor. Specialistii, studiind potentialul energetic al Romaniei (hidro, nuclear…), nu exclud ca pe viitor, dupa introducerea porumbului drept biocombustibil, Romania sa devina principal exportator de energie produsa in sistem nuclear si hidro, energie ce ne-ar prisosi.

Pentru incalzirea vilei,
o tarna de porumb

In tarile UE se fabrica deja cazane pe baza de boabe de porumb, cazane pentru locuinte individuale; unele tipuri au patruns deja si pe piata din Romania. Exista cazane de 30, 60 si 90 kilowati, suficiente pentru incalzirea unor locuinte cu suprafete de 250-700 de metri patrati. Cazanul de 30 de kilowati consuma sase kilograme de porumb pentru fiecare ora de functionare. Cat priveste sistemul de pornire a cazanului, acesta se aprinde manual, ca orice cazan cu combustibil solid. Cazanul incalzeste apa pana la 90 de grade Celsius. Simplu, sigur, ecologic, ieftin. Asa se poate spune despre centrala termica pe baza de porumb, nuci, samburi de piersici sau alte fructe si legume. Oricum, inginerii de la SC Electrocentrale Oradea merita toata lauda pentru initiativa lor, pentru preocuparea de a reduce pretul de producere a energiei. Modelul lor ar putea fi preluat de multi primari si directori ai regiilor de utilitati publice, interesati mai mult de ridicarea tarifelor la incalzire si energie electrica decat de gasirea solutiilor aducatoare de avantaje populatiei.