Pe masa Senatului se află un proiect propus de Guvernul României care contrazice o hotărâre a Curţii Constituţionale. Propunerile Executivului favorizează mai multe persoane publice cercetate, inclusiv pe Dan Voiculescu.
La începutul lunii mai, Curtea Constituţională a decis că în cazul dosarelor aflate pe rolul instanţelor înainte de februarie 2014, când a intrat în vigoare noul Cod Penal, utilizează aşa-zisul principiu de aplicare globală a legii penale favorabile. Mai exact, dacă dosarele au fost iniţiate sub incidenţa vechiului Cod Penal, dar ele nu s-au finalizat cu o condamnare definitivă până la intrarea în vigoare a noului Cod, atunci judecătorii trebuie să aplice fie noul, fie vechiul Cod, după ce decid care este mai favorabil pentru cel cercetat, dar în mod global. Până la decizia Curţii Constituţionale, existau două tendinţe: fie aplicare globală, adică alegerea unuia dintre Coduri, mai favorabil în speţa respectivă, fie alegerea dispoziţiilor favorabile din fiecare Cod, pentru fiecare situaţie în parte.
Totul porneşte de la articolul 5 din noul Cod Penal, care prevede, la alineatul 1, că, în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.
Judecătorii interpretau diferit acest articol. Curtea Constituţională a făcut lumină pe data de 6 mai, când a decis că singura aplicare constituţională este cea globală, pentru că varianta cealaltă ar discrimina pozitiv infractorii.
Cu toate acestea, pe ordinea de zi a Comisiei juridice a Senatului României se află un proiect de lege propus de Guvern care indică exact varianta inversă.
„În aplicarea prevederilor art. 5 din Codul Penal, se stabilesc şi se aplică, pentru fiecare instituţie de drept penal autonomă, dispoziţiile favorabile din legile succesive”, propune Guvernul în documentul aflat în dezbatere la Camera Superioară a Parlamentului.
„Guvernul a solicitat accelerarea şi intrarea cu el în plen”
Proiectul care include şi această propunere a fost înregistrat la Senat pe 17 februarie 2014, cu mult înainte de decizia Curţii Constituţionale. Se ridică însă întrebarea de ce nu a fost el retras după data de 6 mai, când Curtea a emis hotărârea. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mirel Paladă, nu a putut fi ieri contactat pentru un punct de vedere. Explicaţiile au venit însă de la senatorul Ion Chelaru, membru al Comisiei juridice a Senatului, for care a dezbătut ieri proiectul respectiv.
„Proiectul nu se referă numai la textul care tangent este declarat neconstituţional, include multe altele. Guvernul a solicitat în Biroul Permanent accelerarea finalizării raportului şi intrarea cu el în plen, în acelaşi timp Comisia juridică constatând că CSM-ul, Ministerul Justiţiei şi o parte din parlamentari au făcut foarte multe amendamente, au apreciat că termenul de 45 de zile stabilit de Constituţie pentru aceste proiecte nu este suficient şi au cerut prelungirea acestuia de la 45 de zile la 60”, a explicat senatorul. Întrebat ce se va întâmpla cu articolul care contrazice o decizie a Curţii Constituţionale, Chelaru a explicat că Guvernul nu ar fi putut să retragă proiectul pentru că procedura parlamentară se află în derulare. „Articolele neconstituţionale sau care aduc atingere vor fi respinse şi proiectul merge mai departe fără”, promite senatorul.
Ceea ce propune Guvernul – alegerea acelor dispoziţii, din cele două Coduri, care sunt cele mai favorabile inculpaţilor – ar duce la discriminare. Acest aspect a fost explicat de Livia Stanciu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, într-un interviu acordat ziarului gândul.info.
„Nu ne este permis să creăm această «lex tertia», adică infractorul să beneficieze de o discriminare pozitivă prin combinarea dispoziţiilor legale din cele două Coduri. (…) Eu nu pot să fac această combinare, să aleg din legea asta ce îţi este mai favorabil, din cealaltă tot aşa pentru că vorbesc de o singură instituţie. Asta ar fi dus la situaţii discriminatorii între inculpaţi”, a spus judecătoarea. Unul dintre dosarele începute sub incidenţa vechiului Cod Penal care va fi finalizat sub incidenţa noului Cod Penal este cel al lui Dan Voiculescu, fondator al Partidului Conservator şi coleg de alianţă cu premierul Victor Ponta.
