» O condamnare la moarte – a lui Constantin Rauta, fost ofiter de Securitate – rostita de instantele comuniste din Romania este inca in vigoare, dupa 20 de ani de la Revolutie, desi pedeapsa capitala a fost abrogata inca din 1990.
» In cauze similare, fostul sef adjunct al DIE, generalul Ion Mihai Pacepa, si maiorul DIE Liviu Turcu au fost reabilitati si achitati de Curtea Suprema de Justitie de aceleasi acuzatii pentru care Rauta a ramas condamnat la moarte.
Inalta curte de casatie si justitie (ICCJ) a respins cererea ultimului roman condamnat la moarte, Constantin Rauta, de a fi achitat si de a i se anula sentinta pe care a primit-o in 1974. Rauta, fost angajat al Directiei de Informatii Externe (DIE), a fost condamnat la moarte, confiscarea averii si degradare militara pentru ca, trimis intr-o misiune in SUA in 1973, el nu s-a mai intors in tara si a cerut azil politic peste Ocean. ICCJ a respins revizuirea recursului formulat de Rauta, care a cerut recent magistratilor achitarea si anularea sentintei din 1974. Expertul Laura stefan, de la Societatea Academica Romana (SAR), ne-a precizat ca pedeapsa cu moartea trebuia sa fie comutata automat in detentie pe viata, asa cum prevede Decretul-lege nr. 6 din 7 ianuarie 1990, prin care a fost abrogata in Romania pedeapsa capitala.
In doua cazuri similare justitia postrevolutionara a dat alte sentinte decat in acest caz. Generalul Ion Mihai Pacepa, fost sef adjunct al DIE, care a fugit in Republica Federala Germania (RFG) in 1978 si a cerut azil politic in SUA, a fost reabilitat si achitat de Curtea Suprema de Justitie pe data de 7 iunie 1999, stabilindu-se ca nu se face vinovat de tradare prin ajutarea unor puteri straine "pentru desfasurarea de activitati dusmanoase" impotriva securitatii statului, nici de transmiterea secretelor de stat.
Celalalt caz este al maiorului DIE Liviu Turcu, ramas in strainatate in cursul unei misiuni la inceputul anului 1989. Pe 11 iunie 1989 Turcu era deja condamnat la moarte chiar de colonelul de justitie Gica Popa, cel care avea sa rosteasca sentinta capitala si pentru Nicolae Ceausescu, pe 25 decembrie 1989, si care s-a sinucis in martie 1990. Liviu Turcu a fost repus in drepturi in octombrie 1990.
Constantin Rauta, cel caruia i-a fost refuzata rejudecarea in scopul reabilitarii, a invocat Decretul-lege nr. 6/1990 acum doua zile, prin avocatul sau, Catalin Dancu, in fata magistratilor ICCJ, in procesul de contestare a deciziei Curtii Militare de Apel Bucuresti. Pe 7 noiembrie 2008, aceasta nu a anulat sentinta penala nr. 133/02.12.1974 a Tribunalului Militar Bucuresti, prin care Rauta a fost condamnat la moarte pentru tradare prin transmitere de secrete de stat, dezertare si refuzul inapoierii in tara. Judecatorii Curtii Militare de Apel Bucuresti si-au motivat decizia prin faptul ca atat Constantin Rauta, cat si avocatul sau nu au demonstrat ca, ulterior condamnarii, s-ar fi descoperit fapte sau imprejurari care nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei. Judecatorii au aratat ca "aparitia unor decrete-lege prin care s-a abrogat pedeapsa cu moartea nu intra in categoria faptelor sau imprejurarilor descoperite ce nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei".
Rauta sustine ca sentinta din 1974 nu i-a fost comunicata niciodata si ca a aflat despre condamnarea sa abia in anul 2000, cand a cerut instantei civile restituirea in natura a unui apartament confiscat de regimul comunist. Constantin Rauta, care din 1973 locuieste in Maryland (SUA), vrea sa-si recapete cetatenia romana, motiv pentru care a cerut rejudecarea procesului, anularea sentintei si deci achitarea. Numele sau este mentionat in raportul Comisiei prezidentiale pentru analiza dictaturii comuniste din Romania, printre numele altor persoane condamnate la moarte pentru tradare.
Defectare
Potrivit sentintei penale din 1974, Constantin Rauta (foto), in calitate de angajat DIE, s-a deplasat in SUA pentru a transporta o valiza diplomatica in care se aflau date si documente cu caracter de "secret de stat", ce faceau parte din categoria celor care se refereau la munca operativa a organelor de Securitate, la aparatura tehnica si de specialitate din dotarea Ministerului de Interne folosita in scopul apararii secretului de stat, al prevenirii scurgerii de informatii si depistarii urmelor lasate de persoanele interesate in ajungerea la asemenea documente. La sosirea pe aeroportul din New York, pe data de 24 noiembrie 1973, Rauta le-a predat valiza politistilor americani si nu s-a mai intors in tara, lipsind nejustificat de la serviciu – se arata in sentinta penala cuprinsa in decizia din 7 noiembrie 2008 a Curtii Militare de Apel Bucuresti. Rauta a sustinut ca nu au fost demonstrate faptele de care este acuzat.
