Trocul cu active imobiliare pare a fi ultima solutie gasita de primariile cu bugetele vlaguite de criza economica. Terenuri si imobile sunt oferite in schimbul unui camin cultural, al unor apartamente sociale, al diverselor servicii sau pentru a acoperi salariile restante.
Criza economica a dus la solutii neobisnuite in multe comunitati ale caror resurse bugetare au ajuns la limita. In comuna constanteana Tuzla, administratia locala a pus la cale un troc cu un concern austriac care si-a propus sa deschida un hipermarket in zona. Conform primarului Constantin Micu, austriecii au solicitat aproximativ 2.000 metri patrati de teren. In urma unei intelegeri prealabile cu investitorii, Micu a propus ca in schimbul suprafetei de teren investitorii sa ridice din temelii un nou camin cultural in locul celui vechi, care va fi demolat.
Nici macar primariile mari nu dispun de fondurile necesare pentru a realiza proiecte importante. Prin urmare, si ele sunt nevoite sa apeleze la astfel de trocuri. Asa ca Primaria Cluj-Napoca a oferit peste 400 hectare de teren unor investitori in schimbul unor cladiri si al unor servicii. In primul rand, este vorba de Cartierul Tineretului. El va fi construit pe o suprafata de 203 hectare, situate pe Dealul "Sfantu Gheorghe", de catre o societate rezultata in urma asocierii dintre municipalitate si concernul Trigranit. In schimbul celor 203 hectare, noua companie va oferi primariei 384 de locuinte sociale, spatii administrative pentru o primarie de cartier si pentru o sectie de politie, spatii de invatamant, parcuri si patru lacasuri de cult. De asemenea, primaria va avea jumatate din profitul societatii care va construi cartierul. Un proiect asemanator va fi construit pe Dealul Lombului din Cluj, pe o suprafata de 267 hectare. In schimbul terenului, primaria va primi 75 de locuinte sociale, 50 de hectare de teren gata viabilizat, care vor fi oferite spre concesiune pentru locuintele tinerilor din oras, dar si parcuri, canale cu gondole si spatii administrative pentru o alta primarie de cartier, o sectie de politie, gradinite si alte asemenea spatii. Cartierul Lombului va avea si 10 camine studentesti de cate 500 de locuri.
In Mures, angajatii Primariei Cozma nu si-au mai primit salariile de trei luni. De asemenea, administratia locala a acumulat in acest an datorii de peste 300.000 de lei. Ca urmare, alesii locali si functionarii vorbesc chiar de posibilitatea vanzarii spatiului in care functioneaza primaria pentru a scapa de datorii. "Cu ce adunam din taxe si impozite intr-un an de zile la primarie functionam o luna de zile ca salarii, nu mai zic de altceva", a afirmat primarul comunei Cozma, Petru Ormenisan.
Prefectul de Mures, Emil Marius Pascan, este de parere ca solutia iesirii din impasul financiar al administratiilor locale o reprezinta reorganizarea administrativa, prin comasarea mai multor comune. "Am facut demersuri si am informat Guvernul ca se impun o regandire administrativa, o reorganizare administrativa, prin comasarea unor comune tocmai pe acest principiu al asigurarii veniturilor pentru o finantare adecvata, pentru ca, oricum am intoarce lucrurile, comuna Cozma nu se poate autofinanta", a declarat Pascan.
