UPDATE 14.45: Inspecția Judiciară a confirmat, pe contul de Facebook, că îi cercetează disciplinar pe cei trei procurori anticorupție care au instrumentat Ordonanța 13, pe care i-a acuzat de ”exercitarea funcţiei cu gravă neglijenţă”.
Ei sunt acuzați de Inspecția Judiciară de ”încălcarea gravă a principiului separaţiei puterilor în stat, de deteriorarea încrederii şi a respectului opiniei publice faţă de funcţia de magistrat, cu consecinţa afectării imaginii justiţiei, ca serviciu public, în raport de faptul că, dată fiind conduita concretă adoptată de procurorii cercetaţi, Ministerul Public nu doar că şi-a depăşit atribuţiile prevăzute de Constituţie şi de lege, dar şi-a şi arogat atribuţii ce aparţin Curţii Constituţionale sau puterii legislative”.
Inspecția Judiciară a înaintat concluziile acțiunii disciplinare Secţiei pentru procurori din cadrul CSM, care va decide dacă îi va sancționa pe cei trei procurori.
(art. 294 alin. 3 din CPP şi art. 315 alin. 1 lit. b din acelaşi cod şi respectiv, art. 305 alin. 1 din CPP).
Totodată, inspectorii judiciari au reţinut în sarcina procurorului şef secţie încălcarea dispoziţiilor art. 304 alin. 2 cu referire la prevederile alin. 1 CPP, manifestată în raport de măsurile dispuse în ceea ce priveşte efectuarea urmăririi penale în dosar (în legătură cu desemnarea unui al doilea procuror de caz şi cu semnarea a numeroase adrese întocmite în cauză, transmise altor instituţii, având ca obiect solicitările formulate de către procurorii de caz în interesul urmăririi penale efectuate) şi neexercitarea din oficiu a atribuţiilor privind infirmarea actelor sau măsurilor date de procurorii de caz cu nerespectarea dispoziţiilor legale, raportat şi la dispoziţiile art. 30 alin. 1 lit. a din Regulamentul de ordine interioară al DNA, aprobat prin Ordinul nr. 1643/C/15.05.2015 al Ministrului Justiţiei, publicat în Monitorul Oficial nr. 350 din 21 mai 2015.
Urmarea imediată produsă, reţinută în rezoluţie, deşi nu condiţionează existenţa abaterii disciplinare săvârşită în modalitatea identificată (gravă neglijenţă), constă în :
– încălcarea gravă a principiului separaţiei puterilor în stat, garantat de art. 1 alin. 4 din Constituţie, astfel cum s-a constatat deja prin Decizia nr. 68 din 27.02.2017 pronunţată de către Curtea Constituţională, în raport de conduita adoptată de procurorii cercetaţi, care s-au considerat competenţi să verifice oportunitatea, respectarea procedurii legislative şi, implicit, legalitatea adoptării ordonanţei de urgenţă a Guvernului;
– deteriorarea încrederii şi a respectului opiniei publice faţă de funcţia de magistrat, cu consecinţa afectării imaginii justiţiei, ca serviciu public, în raport de faptul că, dată fiind conduita concretă adoptată de procurorii cercetaţi, concretizată în încălcarea normelor de procedură penală arătate, s-a constatat de către Curtea Constituţională, prin aceeaşi decizie, faptul că Ministerul Public nu doar că şi-a depăşit atribuţiile prevăzute de Constituţie şi de lege, dar şi-a şi arogat atribuţii ce aparţin Curţii Constituţionale sau puterii legislative.
Acţiunea disciplinară a fost înaintată Secţiei pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, care va decide cu privire la răspunderea magistraţilor în cauză.
Inspecţia Judiciară a pornit acţiunea disciplinară împotriva procurorilor Marius Bulancea, Paul Dumitriu şi Jean Uncheșelu, acuzaţi de exercitarea funcţiei cu rea-credinţă în dosarul în care au anchetat modul de adoptare al controversatei OUG 13, au declarat surse judiciare pentru HotNews.ro.
Cercetarea inspecţiei a pornit de la o sesizare formulată în martie 2017 de Jurindex Media SRL, firma deţinută de jurnaliştii Adina Anghelescu şi Răzvan Savaliuc, editorii site-ul Lumea Justiţiei (Luju).
Lumea Justiţiei anunţă într-un articol publicat pe dată de 29 iunie că inspecţia judiciară a început cercetarea disciplinară împotriva celor trei procurori. Acţiunea disciplinară împotriva celor trei este semnată de inspectorul Pancu Romanescu.
Propunerea inspectorului urmează să fie analizată în secţia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii care poate dispune sancţionarea celor trei procurori cu măsuri care pot merge până la excluderea din magistratură sau poate respinge propunerea de sancţionare.
În dosarul privind OUG 13 de modificare a codurilor penale, procurorii DNA au dispus, în 24 februarie, clasarea cauzei având că obiect infracţiunea prevăzută de articolul 13 din Legea 78/2000, respectiv folosire a influenţei ori autorităţii că persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, mai adaugă sursa citată
Anchetatorii au mai decis atunci disjungerea şi declinarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru soluţionarea cauzei legată de cinci infracţiuni, respectiv: favorizare a făptuitorului; prezentare cu rea-credinţă, de date inexacte, Parlamentului sau preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului (prevăzută şi sancţionată de Legea 115/1999 – a răspunderii ministeriale); sustragerea sau distrugerea de înscrisuri; sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri; fals intelectual.
Pe dată de 26 iunie, procurorii Parchetului General au dispus clasarea dosarului privind adoptarea de către Guvern a Ordonanţei 13, care viza modificarea Codurilor penale şi introducerea unui prag de 200.000 de lei pentru abuzul în serviciu, anunţă News.ro. Adoptarea OUG 13 de către Guvernul Grindeanu, la finalul lunii ianuarie, a provocat cele mai ample proteste de stradă înregistrate în România după Revoluţie.
Pe data de 8 februarie 2017, preşedintele Senatului a solicitat Curţii Constituţionale să se pronunţe asupra existenţei unui conflict juridic de natură constituţională dintre Guvernul României şi Ministerul Public – Direcţia Naţională Anticorupţie, generat de demersurile procurorilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, constând în anchetarea circumstanţelor în care a fost elaborat proiectul de ordonanţă de urgenţă a Guvernului referitor la modificarea şi completarea Codului penal, respectiv a Codului de procedura penală.
Prin decizia nr. 68 din dată de 27 februarie 2017, Curtea Constituţională a decis că "prin verificarea circumstanţelor în care a fost adoptată Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr.13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedura penală, Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie şi-a arogat competenţă de a efectua o anchetă penală într-un domeniu care excedează cadrului legal.
Direcţia Naţională Anticorupţie susţinea că Ministerul Justiţiei a distrus un document de la Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul în care proiectul OUG 13 primea, cu foarte puţin timp înainte de aprobarea în Guvern, aviz de oportunitate cu observaţii şi propuneri.
DNA preciza că actul normativ avea, cu câteva ore înainte de aprobare, doar avizul Ministerului Afacerilor Interne, legat strict de infracţiuni din domeniul circulaţiei rutiere, şi al Consiliul Legislativ, cu observaţii privind caracterul de urgenţă, iar ministrul Afacerilor Externe a semnat proiectul în sediul Guvernului, deoarece i s-a solicitat "pe loc" acest aviz.
