Anchetarea modului în care a fost emisă celebra OUG 13 a scos la iveală mai multe probleme ale sistemului judiciar românesc. Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat, într-un interviu la Antena 3, că se va întâlni cu procurorul general al României, Augustin Lazăr, și procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kövesi, pentru a discuta despre ancheta legată de OUG 13. El a sugerat că nu exclude o demisie a celor doi.
„Sigur, eu nu exclud ca, în lipsa unei proceduri declanșate de mine, să aibă dânșii inițiativa unei proceduri lăuntrice, individuale, privind modul în care s-au poziționat, repet, la dispoziții legale, constituționale și chiar în dezbaterile din spațiul public, într-o perioadă atât de sensibilă“, a declarat ministrul Justiției.
Apoi, Tudorel Toader a venit, ieri, cu precizări. „Nu le-am sugerat să-și dea. Am spus și am rugat să nu se speculeze pe tema aceasta și am evocat o instituție care există în Codul Muncii. Oricine poate să-și dea demisia, nimeni nu e obligat să muncească ceva împotriva voinței lui. Nu am spus că trebuie, am invocat o instituție din Dreptul muncii. Aseară (duminică – n.r.) spuneam că mă voi consulta cu dânșii, depinde și de agenda dânșilor, depinde și de agenda mea.
Cert este că voi respecta termenul scurt la care m-am referit“, a declarat Tudorel Toader, la Ministerul Justiției.
Tudorel Toader a mai spus că, după ce îi va evalua pe cei doi procurori, sub aspect profesional și managerial, va stabili care este procedura de urmat.
Reacția șefilor din PSD
„Tot ce a spus ministrul Justiţiei mi se pare de foarte mare bun simţ şi toţi cred că aşteptăm cu interes evoluţiile viitoare. Omul a explicat foarte bine în emisiune, pentru că totuşi este o motivare a unei decizii a CCR cum mai rar s-a întâmplat – destul de detaliată şi care pune punctul pe foarte multe „I“-uri – teme de dezbatere profundă din ultima perioadă, din ultimii ani chiar.“, a spus Liviu Dragnea, președintele PSD.
Premierul Sorin Grindeanu a părut surprins de declarațiile ministrului Justiției, de parcă acesta n-ar fi făcut parte din cabinetul său.
„O să încerc să mă văd (cu Tudorel Toader – n.r.), să văd care e şi programul dânsului şi azi mai avem şi Parlamentul. (…) Nu am avut o discuţie cu dl. ministru. Pot să vă spun punctul meu de vedere – am auzit de decizia Curţii Constituţionale, nu am citit-o şi nu cred că e treaba mea. Eu cred că e treaba Ministerului Public, nu vreau să intru în detalii de acest tip, pentru că e un domeniu pentru cei care trebuie să aplice decizia CCR, care trebuie să respecte legea, a declarat,ieri, Sorin Grin-deanu.
Ancheta merge mai departe
Pe 27 februarie, ancheta DNA a fost declinată către Parchetul General și a fost stopată până în momentul în care a venit motivarea CCR. În prezent, ancheta merge mai departe, în zilele următoare fiind posibile noi audieri și ridicări de documente.
Parchetul General de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat că, privitor la ancheta legată de Ordonanța 13. nu se investighează dreptul Guvernului de a emite Ordonanțe de Urgență, ci faptele de favorizare a făptuitorului, prezentarea cu rea-credință de date inexacte, sustragere sau distrugere de înscrisuri, sustragere sau distrugere de probe și fals intelectual.
În luna februarie, procurorii anticorupție au acuzat Ministerul Justiției că a distrus avizul negativ primit de la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul, privind modificarea Codului Penal și Codului de Procedură Penală, în dosarul privind modul în care a fost emisă Ordonanța 13.
Totodată, Direcția Națională Anticorupție a anunțat că a clasat plângerea privind infracțiunea de folosire a influenței ori autorității ca persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, pentru că nu au găsit indicii care să confirme acuzația și că a declinat celelalte cinci infracțiuni descoperite către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Procurorul general nu demisionează
Întrebat ieri, la intrarea în sediul Parchetului General, dacă intenționează să demisioneze, Augustin Lazăr a răspuns: „Vă spun doar atât: nu. Nu intru nici în polemici publice“.
CCR: DNA și-a depășit atribuțiile
CCR a stabilit că, prin ancheta privind OUG 13, DNA şi-a depăşit atribuţiile, fiind constatată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – DNA şi Guvern.
„Curtea reține că aprecierea oportunității adoptării unei ordonanțe de urgență, sub aspectul deciziei legiferării, constituie un atribut exclusiv al legiuitorului delegat, care poate fi cenzurat doar în condițiile prevăzute expres de Constituție, respectiv doar pe calea controlului parlamentar (…). Având în vedere prevederile constituționale invocate, Curtea constată că nicio altă autoritate publică, aparținând altei puteri decât cea legislativă, nu poate controla actul normativ al Guvernului din perspectiva oportunității actului de legiferare“, se precizează în motivarea publicată pe site-ul CCR.
În plus, instanța constituțională a apreciat că tot ceea ce DNA a prezentat drept elemente materiale constitutive ale infracțiunilor sunt doar aprecieri personale sau critici formulate de autorii denunțului formulat cu privire la legalitatea și oportunitatea actului adoptat de Guvern, iar în acest caz se impunea clasarea dosarului.În opinia CCR, prin decizia procurorului de începere a urmăririi penale în acest caz s-a încălcat principiul separației puterilor în stat.
Opinie separată
„În dezacord cu soluţia pronunţată cu majoritate de voturi de CCR, consider că CCR ar fi trebuit să constate că în cauză nu există un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public-PICCJ-DNA şi Guvern, deoarece, faţă de stadiul actual al anchetei penale, nu se poate stabili o imixtiune a Ministerului Public în exercitarea competenţei Guvernului de iniţiere şi adoptare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.13/2017“, a arătat judecătorul CCR Livia Stanciu în opinia separată.
DNA: Legea a fost respectată
DNA invocă o sentință penală a ÎCCJ din 4 iunie 2014, care arată că, “în cazul în care susținerile petentului au o bază factuală decurgând din fapte notorii, orice deficiență a anchetei care îi reduce capacitatea de a stabili împrejurările cauzei sau persoanele responsabile riscă să ducă la concluzia că ea nu corespunde cerințelor unui proces echitabil“.
În aceeași sentință, se menționează că “cerința de promptitudine și diligență rezonabilă este implicită“, iar în situații în care plângerea vizează aspecte ce decurg dintr-un act publicat în Monitorul Oficial se așteaptă “o rigoare mai mare din partea autorităților în ancheta desfășurată“. „Astfel, respectând dispozițiile legale și practica Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea stabilirii împrejurărilor cauzei, au fost administrate probe constând în declarații de martori, ridicări de documente, procurorul având obligația de a efectua o anchetă penală efectivă“, se precizează într-un comunicat al DNA.
Evaluare profesională poate fi făcută doar de CSM
DNA subliniază, totodată, că actele procurorilor sunt supuse controlului instanțelor de judecată, iar evaluarea lor profesională poate fi făcută doar de Consiliul Superior al Magistraturii.
„Potrivit Constituției, procurorii reprezintă interesele generale ale societății, apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor. Având în vedere statutul și atribuțiile conferite de Lege și Constituție, actele și soluțiile dispuse de procurori sunt supuse controlului instanțelor de judecată, iar evaluarea profesională a procurorilor este realizată numai de către Consiliul Superior al Magistraturii“, se precizează în comunicat.
